Poezii despre raci și somn
poezii despre raci și somn.
Pe scara omenirii...
pe scara omenirii urcat-am din genune
la naștere și-n viață cobor câte un pic
și vremilor las vorba s-aud ce au a spune
iar de se-mparte moartea vreau singur s-o despic
călare pe o rază m-ascund de umbra minții
servindu-mi din cuvinte tăcerea cea mai grea
ca noaptea ce abundă în raiul fără sfinții
ce-au refuzat să-ntindă stăpânului o stea
mi-e infinitul treaptă și balustradă clipa
când pașii ce în tremur fac saltul decrepit
spre colțul nebuniei și-au adormit în pripa
seducției fatale... nu-s eu cel toropit
în pântecul hapsânei vom colinda ca racii
și peste noi de-a pururi vor înfrunzi copacii
sonet de Ionuț Popa (10 august 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Ionuț Popa
Singura victorie
Singura victorie pe care omul ar fi meritat
Să o câștige a fost nemurirea,
Dar nu a fost să fie,
Vântul puternic, curenții marini
Au dus departe acest vis, busolele s-au pierdut,
Vâslele sunt rupte, malurile s-au ascuns sub zare,
Zadarnice lacrimi sărate, o mare de lacrimi,
Caii de mare, dunele călătoare, iluzii.
Marea Sargaselor, cu misterele ei,
Tropicul Racului, ehei, Cuba și Golful Porcilor,
Nu sunt de acord, propun terapie de șoc,
Morți ne trezim uneori, ne iubim, da, ne iubim,
În somn, în paturi adânci, tofranil, tryptizol, streaptease?
Nu, mai bine șocuri electrice, le știe Sindbad cel Rău,
Altfel mă las înșelat de acel trup de flori,
De peisajul ce-mi va asimila treptat trupul și sufletul.
În jur caii sălbatici aleargă în căutarea sălbaticului stăpân.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel de iarnă
pe-aleea din parc cu neoane
când toamna nu vrea să mai plece
tușind nostalgii pe maidane
privește la iarnă, cum trece
e-n haină de zahăr și vine
din steaua de-argint, boreală
pe umăr și-a pus zeppeline
plutește pe-asfalt, minerală
din ochi îi țâșnesc, cardinale,
reflexe verzui de banchiză
uimiți, raci adorm în cristale
de gheață intrată în criză
pe lac trestii goale se-agită
în ritmuri de blues și romanță,
de spaimă în valuri vomită
nostalgice ploi de vacanță
[...] Citește tot
poezie de Radu Ștefănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Monolog la balul conservatorilor
Vom face deci ce nu s-a putut face,
Vom pune cu putere pe tapet,
Un nou concurs, un nou război de pace,
Concursul "cine merge mai încet".
Se vor alinea toți concurenții
Și vor pleca la pocnet de pistol,
Un fel de contrafugă a absenții
Un plin care va mirosi a gol.
Cine aleargă cel mai iute, pierde,
Cine câștigă cursa, nu-i bărbat
Încet se fuge, moi mișcări încete,
Dar, trebuiește totuși, alergat.
Porniți!
Dați rar și silnic cu-n nepermis avânt
Fiecare stimați pe cei ce parcă nu-s, când sunt,
Modeștii, nedotații și tembelii,
Infirmii sumbri intră în concurs
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Corina Stoican
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Aripi
În zbor de fragedă durere
Au ars frivole amândouă,
S-au prăbușit lângă iubire,
Acea iubire-n stropi de rouă.
Amorul le-a surprins naive,
Cu ochii mari și parfumate,
Cu buze dulci și gât de slave,
Cu gene lungi și căutate.
Apoi le-a dezgolit de farmec,
Le-a dat tristețe și venin,
Le-a îmbrăcat în clești de rac
Și le-a trimis pe cer senin.
Am înțeles ce gânduri au
Abia când pană am găsit,
Știam ce căutau
Pe cel ce strașnic le-a rănit.
[...] Citește tot
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maldoror
Spre Lucia pe care noi urcam,
O treaptă fiecare, scara,
Iar zilele, pun preț, un ban,
Ne ceartă-n valuri neagră, marea.
Cum timpul curge neostenit,
Din turn se prăbușește ceasul,
Din lamentări în infinit
În dragoste respecți păcatul.
Eu mă opresc, se-apropie-un hău,
Un monstru fără noimă, nume,
Când bine redevine rău,
Iar răul nu creează-o lume.
Vremelnici prieteni, vremelnici oameni,
În rest vârcolacii, raci răniți,
Scoici în valuri, ce rost mai are
Să murim, dacă-nviem din nou, din nou?
Omnia fluunt, omnia mutantur,
Un marș forțat de ani-lumină.
În limba noastră, Dumnezeu este Cel Care Este.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Star Trek
Sunt science fiction... personajul
Care aleargă printe stele
Acolo sus, am avantajul
De-a spiona lupta-ntre ele
Căci informatia-i putere
Ești foarte cool, dacă o ai
Iar eu o dau doar cui... mi-o cere
Precum agenții FBI
Știu... vreți să știți ce vi se-ntâmplă
Ce vă e scris acolo sus
Ce gânduri vi se bat sub tâmplă...
Ce-ați vrut să spuneți și... n-ați spus!
Ce semn e astăzi mai în formă
Din universul vast, astral
Și face față la reformă
Pentru-a trăi omul normal!
Ce semn zodiacal, firește
Permite s-aduni bani la CEC
O fi Berbecul? O fi pește?
În fața lui eu, zău, mă plec!
[...] Citește tot
poezie satirică de Corneliu Sofronie din Unda veselă, spectacolul "Dosarele U" (1996)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pseudo-fabule
Dacă pisicile, câinii, caii
Ar scrie poeme, din acelea tari, senzuale,
Nu ar mai scrie nimeni altceva.
Un fulger m-a lovit într-o noapte,
Am scăpat, eu sunt copacul care râde.
Râd prin mierlele care mă vizitează.
Un cocostârc cu funcție a trecut pe lângă mine,
Nu vorbește, el știe tot, eu râd.
Nemaiavând picioare, mai mult ascult și privesc,
Glasul meu s-a risipit în frunze, în vânt,
Am zărit un rac cu clești de aur, am râs,
Păsări ce încercau să imite broaștele, am plâns,
Am văzut îngerul morții, se fâțâia în jurul meu,
l-am gonit, alături, un buștean vechi și putred
visa în fiecare noapte că este verde,
cânta, încercând să amăgească fetele.
Cineva s-a oprit, a luat o daltă și l-a cioplit,
A făcut un chip de zeu, au venit oamenii să-l admire,
Un câine s-a ușurat pe el, bușteanul a suferit mult,
Un înger milos l-a dus în Rai, că acolo nu sunt bușteni.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maldoror
Maldoror
Spre Lucia pe care noi urcam,
O treaptă fiecare, scara,
Iar zilele, pun preț, un ban,
Ne ceartă-n valuri neagră, marea.
Cum timpul curge neostenit,
Din turn se prăbușește ceasul,
Din lamentări în infinit
În dragoste respecți păcatul.
Eu mă opresc, se-apropie-un hău,
Un monstru fără noimă, nume,
Când bine redevine rău,
Iar răul nu creează-o lume.
Vremelnici prieteni, vremelnici oameni,
În rest vârcolacii, raci răniți,
Scoici în valuri, ce rost mai are
Să murim, dacă-nviem din nou, din nou?
Omnia fluunt, omnia mutantur,
Un marș forțat de ani-lumină.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Centaur
Ai toată viața înainte, centaure rănit,
Găsește piatra filosofală, iubirea,
Piticul roșu o ascunde, el nu cunoaște iubirea,
Cutia neagră ce a rămas pe fundul mării
Ne va spune cândva adevărul.
Din labirintul înghețat iese regina,
Bătrânul gringo vine s-o salute,
Deși nu-l lasă măscăricii,
Soarele-i gol, spune domnișoara Dory,
Ea ne va dărui sărutul morții, cine știe?
Barbare insecte vor cuceri Capadocia,
Candizii dorm printre corbi și visează
Prea albe fecioare, Troia s-a dus în adânc
Din prea multă trufie, trădare,
Cucuta în doze mai mici nemurire aduce,
Râde bufonul, el este om, știe-l Domnul.
Voi visa fără grabă, te ridic cu brațe mereu renăscute,
O nouă lumină din ochii ce nu mai sunt orbi,
Iar vocea pe care nicicând n-o auzi,
Va fi lângă inima ta, cu ea se-mpreună.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre raci și somn, adresa este: