Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

roci

Poezii despre roci

82 de poezii despre roci.

MINA

Cer de minerale,
Fără stele,
Fără lună,
Dur, constrâns,
De roci,
Zăbrele.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am nevoie

Am nevoie de o durere
Cu reci suspine,
Să-mi curgă-n vene
Sângele din mine

Să mă aștern
Pe humusul de roci,
La umbra crucilor de lemn
S-adorm sub freamătul de voci.

poezie de (1 martie 2018)
Adăugat de aliona vlasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea noastră, Fatma, se sufocă
În bănuieli prea multe și prea grave,
Asemeni florilor ce prinse-n rocă
Au flori frumoase, rădăcini bolnave.

catren de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

S-a înseninat în lume, fulgii cad orizontal
Troia și-a deschis iar poarta între coastele de cal
Marea bea din roci și spume infinitul putrezit
Pescăruși din farul lumii țipă după asfințit...

catren de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rocă

Rocă rănită, munte plângând,
Trec numai umbre prin iarbă, sub vânt,
numai poetul privește-n trecut,
sfântă memorie, literă, scut,
precum Orfeu, am privit cu păcat,
Euridice se-ntoarse în Iad,
Ca Hoelderlin trăiesc într-un turn,
Loc nebuniei sub semnul Saturn.
Viața e marșul forțat spre final,
Altă viziune, galben-opal
Se face soarele, iubita mea,
Noi suntem rocile, oameni, cândva.

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Departe la munte

În munții cu brazi și cu roci
Există o mănăstire modestă
Unde-i întâlnesc pe cei dragi.

Dar de ce când iubirea
din nou ea mă cheamă
plâng și-mi întorc privirea,
și n-o iau în seamă?

De ce când mă doare
cânt din greșeală în rătăcire
și-n zborul meu înspre soare
îmi este doar beznă-n privire?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Leonte

Sonet minier

Sclipitoare în lumină,
Rocile ce mă-nconjoară,
În contrast cu timpul de afară,
Eu mă simt mai bine în mină.

Chiar de munca nu e ușoară,
Mulțumirea ți-e deplină,
Când în roca cristalină,
Simți o trepidație ce te înfioară.

Când iau un bulgăre minereu,
Mușchii se încoardă și prefer,
Să simt că aș munci mai greu.

Și orice piatră mi se pare giuvaer,
Căci simt adânc în pieptul meu,
Pulsând o inimă adevărată de miner.

sonet de
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Îndrăgostită de un munte

ce plajă sinistră
sub cerul de-opal
mi se pare a fi
craterul selenar!

ce bolovani rupți
din roca fierbinte
ne sunt porți
înspre dincolo!

nici nu respir
de-atâta frumusețe

aerul ce-l trag în plămâni
e carcera mea
salonul privat
de pe Teide

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Undeva

Undeva e un banchet de bucurii
Undeva tăcerea e un zgomot adormit
Undeva fructe exotice distilează în alambicul visului
Undeva culori fragile lunecă printre roci fierbinți
Undeva cântecul alungă spinii cotidieni
Undeva zace pergamentul care a înfruntat Timpul
Undeva (departe) e copilăria poetului secerată iremediabil
(dar nu abil)
Undeva fiecare pas e un semn al mirării
Undeva neliniștea e ca marea neobosită
Undeva așteaptă un buchet de bucurii
Undeva...
Dar unde?

poezie clasică de din Culoarea timpului (1977)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt val pe apă

Sunt val pe apă când iubirea,
Se duce-ncet uitând privirea,
Sunt doar un val ce se agită,
Când vrea iubirea dăruită.

Sunt val pe apă, ca de foc,
Izbesc puternic malu-n loc,
Mă tânguiesc și mă topesc,
Simt că-s uscat, de nu iubesc.

Sunt val pe apă, nisipos,
Mă simt de vlagă iarăși stors,
Sunt val ce roca o străpunge,
Și la iubire nu ajunge.

Sunt val pe apă și-s aprins,
De o văpaie stau cuprins,
Mă tot cufund și iarăși ies,
Astăzi de mare mă feresc...

poezie de
Adăugat de Cătălina MelinteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre roci, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook