Poezii despre sensul vieții și timp
poezii despre sensul vieții și timp.
Motive
aș lupta pentru tine-n orice noapte, în orice zi.
fiecare secundă și fiecare oră.
aș câștiga lupta pentru fericirea ta.
mulțumesc că ești motivul pentru care stau în picioare
astăzi și mâine,
sensul vieții care-mi dă putere
să continui să iubesc, să trăiesc și să încerc.
poezie de Irina Rambu din Golul dintre naștere și moarte
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
sensul vieții e
o nuntă fără mireasă.
poezia n-o să ne schimbe,
văd numai oameni pe care
trebuie să-i cumperi,
cel ce trădează ajunge bastonul orbilor.
cerul e, totuși, senin!
știu, am dreptul să nu spun nimic.
o să plec și din viața voastră,
trebuie să pun deoparte
câteva ore albicioase pentru orele negre.
lumea întreagă e cu 3 cuvinte
în urmă.
poezie de Nicolae Tudor din Cuvinte învărgate
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
De la tinerețe...
De la tinerețe
până la bătrânețe,
drumul e destul de lung,
dar nu mă plâng.
Măsurat în ani,
sunt optzeci la număr.
Măsurat în bani,
n-am avut să număr.
Greutăți în viață,
multe am avut.
Le-am privit în față
și am renăscut.
Scopul vieții mi-a fost clar:
să-împlinesc dorinți avute.
Lupta n-a fost în zadar.
Acum am bucurii multe.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sensul vieții (ma)tematic
alunec cu mintea și gândul
pe ipotenuza timpului,
simplific silabele pe rânduri,
aștern pe catete pilonii
rezistenți la vânt și cutremur,
în ramificațiile neuronilor
simt cum impulsurile
se amplifică dând sens vieții.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu din Jocul de lumină al soarelui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Micul soare, fiica Lunii
Mărețul Soare avea un fiu,
Măreața Lună o fiică,
Încă de când cei doi se știu
Iubirea lor se tot complică.
Captivi mereu în timp și spațiu
Ursiți să nu se întâlnească,
Sunt prinși într-un amor nesațiu,
Destinele să nu-și unească.
Dară poate, cine știe
Și într-o măreață zi,
O minune va să fie
Și cei doi se vor uni.
Micul Soare, fiica Lunii
Întâlnise-vor pe cer,
Și-i va-nvălui, milenii,
Un amor plin de mister.
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (17 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra dorului
Umbra dorului străbate
Faptul zilei, miezul nopții,
Scoate din singurătate
Sensul vieții, rostul morții.
Umbra dorului apasă
Peste cugetul fierbinte
Și ne scaldă-n ceața deasă
A șoptitelor cuvinte.
Umbra dorului se-nalță
Către cerul necuprins.
Din senin, aprinde-n viață
Flacăra, de vis nestins.
Umbra dorului, etrnă,
Mă-nsoțește zi și noapte.
Mă învăluie în șoapte
Cu iubirea ei maternă.
poezie de Ștefan Ciuculescu din Umbra dorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
XXVI
Bate clopotul a sărbătoare.
Tu, mireasă, mă aștepți în prag.
Inima îmi e nemuritoare,
Căci în ea tu locuiești cu drag.
Viața nu ne-o mai măsoară timpul
Clipele ne bat în inimi de copii,
Beatrice și Ema azi ne spun colindul
Și povestea verbului a fi.
Sensul vieții mi-l găsesc în voi
Și-n lumina gândului divin.
Fericirea glăsuiește-n noi
Și-n prezentul anilor ce vin.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Noduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sensul vieții mele
Lumea sub ochii mei
Pe pământul alb din cale
Se văd urme de petale
Aruncate de prin zare
Curge lin șiroi de ploaie.
Frumusețea din natură,
E cuprinsă în mister.
Farmecul lăsat de lună,
Stă, privind spre noi din cer.
O lumină albă,
Stă pe cerul înnorat,
Un luceafăr, o petală,
Mult e drumul de urmat.
Timpul pare că se scurge
Și urmează repetat
Lumea intr-un văl de sânge
[...] Citește tot
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie după cenaclu
Aceleași maluri se lovesc
Aceleași trăiri dincolo de frumusețea unei noi adieri
De fiecare dată când mă vei întâlni.. tu vei adormi
Și vei zâmbi la fel de frumos ca-n anii fără voce...
De ce nu vrei să mă-nchizi în sufletul tău?
De ce te mulțumești să-mi vorbești prin alții
Am obosit să fiu mințită și mai ales să fiu o adiere,
O risipire de energie pozitivă peste suflete singure,
În căutarea sensului vieții.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
Tu, mamă, iartă-mi fiecare lacrimă de a ta,
Ascultă-mi mamă gândurile, ești binecuvântarea mea,
Și pentru fiecare noapte când ai stat cu teamă,
De ce nu sun, dacă sunt bine, tu, iartă-mă, o, mamă.
Te-aș scrie-n mii de versuri și te-aș repeta într-una,
Ca mama nu sunt toate, ca mama nu-i niciuna,
Az zmulge ani din viața mea doar ca să ți-i dau ție,
Așa cum tu din viața ta mi-ai dat viață și mie.
Te simt în fiecare gând și-n fiecare dor,
Și mamă, în fiecare zi spre tine vreau să zbor,
Vreau să pot fi lângă tine, să mă strângi la piept,
Să pot să îți sărut iar mâna de atâta timp aștept.
De-ai putea să pierzi din bani să-ți cumperi sănătate,
Nu te zgârci, să-ți cumperi multă, că-n rest le ai pe toate,
Mi-aș sacrifica întreaga viață doar să te știu bine,
Așa cum ți-ai sacrificat-o tu să-mi fie bine mie.
[...] Citește tot
poezie de Ionela Hondreac (26 iunie 2018)
Adăugat de Ionela Hondreac
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre sensul vieții și timp, adresa este: