Poezii despre simbolistică și suflet
poezii despre simbolistică și suflet.
Muntele Ceahlău
Mă uit la muntele Ceahlău
Ca la un zeu coborât pe pământ,
La care un popor falnic s-a închinat
Și s-a rugat în suflet și în gând.
Mă uit la muntele Ceahlău
Ca la un titan coborât din ce,
Ca să apere poporul său
De dușmanul hapsân și rău.
Mă uit la muntele Ceahlău,
Sufletul unui neam nemuritor,
Care a luptat cu sabia în mână,
Ca să rămână un popor liber și de oameni primitor.
Muntele Ceahlău a fost un altar
Între oameni și zei,
Acum este un simbol al păcii
Pentru copiii săi.
poezie de Vladimir Potlog (21 iunie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul mărțișorului
Cuprins în frumusețea unui gest,
Un mărțișor înseamnă împlinire
Când primăvara dă supremul test
Lansând un semn de primenire.
Omagiu vieții ca un dar celest
Când ghiocelul sun-a izbândire,
Cuprins în frumusețea unui gest,
Un mărțișor înseamnă împlinire.
Dăruit cu sufletul curat și-onest,
Se poartă-n suflet cu împătimire
Acest simbol de viață manifest,
Suprem răspuns de mulțumire
Cuprins în frumusețea unui gest.
rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tinerețe, vis sublim
Tinerețe, floare de dor
Tainică și blândă ca un fior
De fericire făuritor
Ești o stea polară,
Un tren care trece
Rapid printr-o gară
O, tu, suflet nemuritor,
Al omenirii sfânt simbol,
Un cântec de dor.
Ești o soartă, un destin,
Dulce ca mierea,
Amară ca un pelin.
Tinerețe, vis sublim!
poezie de Vladimir Potlog (5 august 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți ofer un mărțișor
Micuț, sensibil mărțișor,
Ce dai în inimă fior,
Persoanei dragi ești oferit,
Ca un mic dar, neprețuit.
Simbol, ce-n suflet dai efect,
Ai primăvara ca subiect,
Rămâi ca gest al prețuirii,
Purtat în numele iubirii.
Ca vestitor fără sonor,
Ești oferit ca mic onor,
Lui Martie îi dai aspect,
Lansând un semn pentru respect.
poezie de Viorica Pop (14 februarie 2011)
Adăugat de Viorica Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Nu vreau război...
Nu vreau război, că nu mai am ghiulele,
Deși sunt pentru asta instruit,
Azi "răul" zboară, chiar și printre stele,
Vreau liniște și pace, un suflet liniștit.
Căci tu ești dintre toate, Steluța cea aleasă,
În ochii mei apari, Simbolul veșnic sfânt,
Te chem să vii, să-mi fii a mea mireasă,
De-a pururi împreună, s-avem un legământ.
Nu vreau război când am pierdut bătaia,
De și sunt mai puternic, cum nu-ți vine să crezi,
În minte am credința, în suflet e văpaia,
Ce-adesea te îmbie să vii și... O să vezi.
Nu vreau război, că nu mai am ghiulele,
Deși sunt pentru asta instruit.
Hai să zburăm, s-ajungem printre stele,
Poate acolo vom avea, un suflet liniștit.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de dor - antologie (3 iunie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Când noaptea nu venise
În mine porți de suflet stăteau mereu închise,
Iar ziua nu plecase, nici noaptea nu venise,
Când patima-așteptării alunecase-ncet,
Pierzându-te în haos și-amurgul violet.
Tu, minune-a lumii, în taină-ai apărut,
Cu frumusețea serii, venind dintr-un trecut,
Sfioasă și gingașă sau poate doar părere,
Cu-o lume de povești, ascunsă în mistere.
Destin fărʼ de pereche, mereu de nepătruns,
De care până astăzi nu-i pot găsi răspuns,
Te simt acum, aievea, iubire și simbol,
În casa mea stingheră, tu ai umplut un gol.
Eu îți citesc în ochi privirile sfioase,
Când noaptea nu venise, iar ziua nu plecase.
sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
CAUT...
Caut cuvântul
Armă și cruce,
Ce face răni
În suflet,
Dar și alinări
Aduce.
Caut iarba,
Simbol de viață.
Iarba verde,
Ne cosită,
Care murind
Se face fân,
Iar fânul
Se face viață.
Ciclul e perpetuu.
Caut colbul.
Nu cel de aur!!!
Colbul, colb,
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și fluturii plâng, nu-i așa?
Plâng când văd petalele florilor
rupte de vânt;
în nopți,
cerniți
de singurătate
Plng când se îneacă în roua ierbii
și in ploi;
când nu zăresc copii
purtători de bucurie și viață
în jurul lor.
Plang când le este întrerupt valsul cu soarele
și nu mai aud
simfonia pământului;
când le sunt strivite aripile.
Prinși devin triști,
se lasă ofrandă
și mor.
Sunt simbolul
sufletului și al femeii.
Ea - plânge în singurătate
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (1 februarie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mai faci, poete?
Ce mai faci, poete, dincolo de moarte,
Îți este bine sau greu?
Că aici mulți dintre noi te lăudă cu vorbe deșarte,
Căci așa e omul lăsat de Dumnezeu.
Ce mai faci, poete, dincolo de moarte,
De neamul tău nu îți este dor?
Căci aici mulți se duc departe,
Uită de el și de mama lor.
E trist fără tine, poete.
De-ai putea înapoi să vii,
Tu ai scrie cu lacrima și sufletul
Cele mai frumoase poezii.
Poete, veșnic vei rămâne
Un simbol a omenirii.
Căci tu ai avut o inimă mare,
Plină de tandrețe și iubire.
poezie de Vladimir Potlog (16 februarie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Impas
O pâclă fină de alb pur
Am peste sufletul în ceață;
Încerc, cu diamantul dur,
S-o tai, să mă agăț d-o ață.
Am gândul pânză de păiânjeni,
Sunt prins, lipit, în labirint;
Idei îmi zbat, înalt cât stânjeni,
N-am rațiune, sunt instinct.
Am corpul legii gravității;
Nu-l mai desprind, e-o supernovă...
Din simbol al eternității
Sunt o mocirlă, o mangrovă.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre simbolistică și suflet, adresa este: