zbor

Barza – poem diamant

Primăvara
aduce bebeluşul
dorit în cioc
purtându-l în zbor cu
aripile larg întinse peste zare
apoi îşi face cuib
pe primul stâlp
din satul
părăsit.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocorii

prin autumnal background rece
prin pâclă muchiei de zori
ca o nălucă lungă trece
triungi de argintii cocori

şi zarea parcă-i veşnicie
oprită-n curgere de zbor
-triungiul de nuanţă vie
dispare-n adâncimi de dor...

poezie de Iurie Osoianu (9 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când tu zâmbeşti

Zâmbeşte!
Zâmbetul tău e mai luminos decât razele de soare.
Când tu zâmbeşti, întreaga natură intră în sărbătoare.
Când tu zâmbeşti, coboară îngeri pe pământ şi cântă.
Când tu zâmbeşti, spre ceruri, păsări în zbor se avântă.
Când tu zâmbeşti, văzduhul se luminează.
Când tu zâmbeşti, viaţa-n Univers vibrează.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este fericirea, adesea mă întreb?!
Clipirea tremurândă pe-o geană de efeb,
O zbatere firavă de fluturi prinşi din zbor,
Ori blânda mângâiere a unui fulg usor?!

catren de Mihaela Banu (17 august 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pilotul

Am învăţat,
M-am înălţat.

Am lăsat pământul,
Mă întrec cu vântul.
Zbor ca gândul
Şi fredonez cântul.

Am raze de soare,
Bâzâit de motoare.
Sfidez norii,
Întrec cocorii.

Bate bine cordul,
Pot stăpâni bordul.
Merge motorul,
Pot să conduc zborul.

Am imensitatea,
Am credibilitatea.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (19 aprilie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păsări fără nume

Torenţii de ploaie
Au şters din fereastră urmele privirii tale.

Prin geamuri ude privesc gândurile mele absente
Şi zboară ca nişte păsări fără nume.

poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mijloc de codru

La mijloc de codru des
Toate păsările ies,
Din huceag de aluniş
La voiosul luminiş,
Luminiş de lângă baltă,
Care-n trestia înaltă
Legănându-se din unde,
În adâncu-i se pătrunde
Şi de lună şi de soare
Şi de păsări călătoare,
Şi de lună şi de stele
Şi de zbor de rândunele
Şi de chipul dragei mele.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Mitras Andrada
Comentează! | Votează! | Copiază!

E o poezie usurica. Seamna cu un zbor de turturica. Na, ca am inceput sa stihuiesc. Poezia nu e catusi [...] | Citeşte tot comentariul

Ne sufocăm

Când zbor...
Adesea cred că vom cădea în "gol"
iar Filmul sfârşeşte fără protocol.

Plafonu-i jos, aerul rar,
ne zbatem, dar... totu-i în zadar,
ne sufocăm la... sol.

Da! Am căzut...
Într-un lăstăriş de rug şi mărăcine,
La margine, pe doi ţăruşi, o lozincă,
cu năstruşnica urare:
"Să trăiţi bine!"

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu (11 martie 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor lent

I se apropiau ochii unul de altul
la fel de încet şi de timid
cum se apropie adâncul de înaltul
gândit, de negândit

Vedeam ce poate vede doar urechea de măgar
sau cea de iepure mult lungă,
un fel de văz cam sunet şi neclar,
un fel de stare demiurgă

în care aerul era pe bani
mult scump, mult pe plătite,
în care timpul pe cartele-n ani
dăduse grade la clipite,

în care-abia dacă trecea ceva,
în care cel mai mult costa o clipă
iar pasărea pe când zbura
nu da vreodată din aripă.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţ să respir apa între foc şi îngheţ

cum delfinii recită adâncul din oceanul neînţelegerii
bobul de nisip către vârful muntelui nu are cărare
nici scoica în care aşez speranţa
nu ştie rostul măsurării timpului
dintre două stări de agregare precum un sărut
între prăbuşirea cerului şi răsăritul grâului
nu caut oul de zbor
nici măiastra de banal
doar cânt iubirea

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!