Poezii despre continente, pagina 2
O amoeba
Ce mai faci?"
Într-o bună zi luna
A întrebat pămîntul.
De milioane de ani
Îl tot vedea muncindu-se,
Mutînd mările dintr-un continent
Într-altul,
Experimentînd ghețuri și vulcani
Și stricînd zilnic o grămadă de munți.
"Ce mai faci?"
A repetat ea.
Pămîntul a răspuns obosit și grav.
"O amoebă."
Atunci luna a încruntat din sprîncene,
S-a făcut că înțelege
Misterul creației și al vieții
Și-a plecat mai departe gîndindu-se:
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pleacă trenul
Când stai în tren și pleacă trenul vecin,
De ce ai impresia că ai plecat
Tu?
Primăvara și toamna
Te tot uiți pe cer, pierdut în gânduri,
Stoluri de păsări vin,
Stoluri de păsări pleacă,
De ce ai impresia că mergi tu?
Toată viața m-am uitat pe fereastră,
Pironit într-un colț
De autobuz, de tren, de vapor
Hurducat de căruță
M-am uitat cum fug de mine copacii,
Oameni, orașe, continente
De ce sunt copleșit de atâtea emoții,
De ce am impresia
Că am cunoscut lumea?
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privești cum zboară norii
Privești cum zboară ca niște continente
Desprinse dintr-o veche planetă istovită.
E-o vreme pentru visuri potrivită.
Cu seri adânci și vânturi indolente.
Lumea de azi, gheboasă de trecut,
Clipa de-acum, bolnavă de-amintire,
Te-ndeamnă să te smulgi din cunoscut.
Dar unde oare să mai pleci acum,
Cu sufletul deșert și mintea arsă,
Când însuși cerul este-o hartă ștearsă
Pe care nu mai poți citi vreun drum?
Un singur gând ca o mireasmă tare:
Să te desprinzi din tine și să zbori
Asemeni continentelor de nori
Pe-valuri de văzduhuri viitoare;
Și-ntr-un tărâm de neștiut azur,
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Philippide
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucrează, Țară!
Ia mătura și-mbracă-ți salopeta,
S-a rezolvat un loc și pentru tine,
Dar vezi și tu, fă-ți datoria bine,
Respectă continentul și planeta.
E bună munca necalificată,
Stai în genunchi și șterge la podele,
Ești norocoasă că, în vremuri grele,
Ai un servici și loc pe-un ștat de plată.
Ia cârpa și ligheanul! Și la treabă!
E vremea ta, să te afirmi afară,
Fii liniștită și lucrează, Țară,
Trudește cu migală și cu grabă!
E șansa ta că-n lumea asta mare,
Ai locul tău frumos, de servitoare!
poezie celebră de Adrian Păunescu din Tragedia națională (1997)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Broască ori șarpe?
Broască ori șarpe?
Șarpele înghite broasca.
Labe și pene sar pe
rânișul apelor. Un vas ca
o nălucă vâslește la deal.
De ce-o fi mergând mai repede râul
decât un cal?
Corăbii prin grâul
undelor pleacă la carnaval.
Pleacă de-a dura dealurile cu totul.
Păsările forfoteau pe botul
continentul, seara.
Culorile umplură cerul cu făpturi
bosumflate cum e ceara
dată în clocot. Iei sau furi
din fugă o mână de munți, iar pe
umerii lumii coboară o mască.
Șarpe ori șarpe?
Broasca iese din șarpe.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nocturnă
(Clar de noapte parfumat...)
Clar de noapte parfumat,
O grădină cu orizontul depărtat...
Și în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic,
Greierul zimțează noaptea, cu nimic.
Cum te-am așteptat...
Totul a trecut-
Luna pare, în oftat,
Un continent cunoscut.
Aici e frumos aranjat
Orice fir;
Veacurile-au stat
Un oraș, pe vale,- Suvenir.
Clar de noapte parfumat,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Europa
Tropa, tropa, hopa, hopa.
Am plecat prin Europa.
De la mare la ocean.
Călare pe-un cal bălan.
N-am venit la masa voastră.
Ne-am luat hrană de-acasă.
Nu suntem săracii lumii.
Nu vă temeți sunt românii.
Tropa, tropa, hopa, hopa.
În papuci prin Europa.
Și călare și pe jos
Pe-acest continent frumos.
Europa, Europa.
Mama noastră, Europa.
Ne-ai primit la sânul tău.
Noi te vom iubi mereu.
poezie de Alex Vâlcu (17 aprilie 2008)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dintr-o oglindă aburită îmi zâmbește un chip străin
atât de străin încât zâmbetul îmi pare rictus
întind o mână obosită să îndepărtez perdeaua de abur
și-mi arunc pe spate toate nedumeririle
îmi trec mâna prin părul prea lung
și desenez un continent nou
sau doar o insulă feerică
în care nu mă va mai găsi durerea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru cine bat clopotele
Nici un om nu-i un ostrov stingher
și de sine stătător;
fiecare om este o bucățică din continent,
o parte din întregul cel de căpetenie;
dacă marea cu valurile îi smulge un bulgăre,
Europa e împuținată,
cum ar fi orice petic de pământ sau moșia ta,
ori a prietenilor tăi;
cu moartea fiecărui om mă simt mai sărac și mai singur,
pentru că sunt inclus în Omenire;
și de aceea nu trimite pe nimeni și niciodată
să întrebe pentru cine bat clopotele
pentru tine bat.
poezie clasică de John Donne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vii
dinspre mare să vii
grăitor călător pe vapoare
pur sânge
albastru să vii dinspre mare
nu plânge
e doar o glumă... maritimă - vino
oricum nu
sunt astăzi neapărat împărat
peste
acest nume uscat
oricum nu
ne-am înecat încă
în saliva cunoașterii
celuilalt continent
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre continente? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre continente, adresa este: