lactate

Pedeapsa mamei

Mi-a dat mama peste mână,
Mama mea mi-a dat,
Să las oala cu smântână,
Că nu-s Împărat!

Că în mânurile mele
Stă Împărăţia,
Care-n oale şi ulcele-şi
Ţine avuţia!

Însă pân-la avuţie,
Stirpea cu sămânţa
A întors ţărâna gropii,
Să hrănească fiinţa!

Mama mea, din pleazna ta,
Rotită peste suflet,
Carnea mea şi umbra mea
Au învăţat să umble!

poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec prelung

ramul legănat de vânt
se frânge în şapte.
treci şi-n urmă laşi miros
de cireşe coapte.

numai o dorinţă am
cântu'-mi să răsune,
spărgând sticla nopţilor
cu iz de căpşune.

în ochii tăi cafenii,
dinspre miazănoapte,
luna să pice uşor
ca un strop de lapte

şi sfioasă, inima
în piept să-ţi tresară
cum tresar macii roşind
lanul de secară.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primele eve

cam blegi ţânţarii la balcic
foarte uşor de flecit
cam blegi şi bulgarii şi insistenţele
unui iaurt fără margini rigide
dar totuşi
înţepători când vine vorba de trompe şi cefe
balcanice de elefant etalate
ultrasofisticate
-n peninsulă
(?!)
africa neagră nu
are interese tribale din vremea
primelor eve cu sâni
ponderaţi
nu
poţi şti nici
odată

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greieri în grevă

Aiurita regină-a ţării minunilor,
Pe tron alb ca laptele, din clopoţelul unei flori
A comandat orchestrei ei de greieri
Să-i cânte-n clipa în care se lasă roua-n zori.

Dar stropii reci de rouă au udat lăutele,
Iar ei n-au mai putut în nici un fel cânta.
În schimb, acum banda aceea de lăutari bruneţi
Îşi exersează bemolii şi diezii sub podeaua mea.

poezie de Vachel Lindsay, 1879 -1931, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Când m-am născut,
lumea părea să nu înţeleagă
de ce eu aveam un spin în frunte.
Cineva îmi dăduse
o coală albă şi un creion
cu mină de sânge.
Am încercat să nu plâng,
dar versurile au curs
pe obrajii mei de lapte,
şi s-au aşezat într-un somn adânc,
pe toate colile albe din univers...
Poemul timpului meu,
despre care nu voi vorbi niciodată...

poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ispite

se nasc atâtea ispite
în noi şi în lucruri
pământul încă visând
se trezeşte în rotunjimea fructelor
un gol mai mare-adică
între polii seminţelor
adânc în sine strânse
oglinzile
la ţărmul mării
au dat foc
luminii reflectate chiar de ele
şi şarpele încolăcit
pe care lumea noastră stă
l-am auzit cum vine noaptea
spre sânii tai pocnind încet de lapte

poezie de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu acum versul

vise născute dintr-un clişeu
literele se aliniază frumos
un scris de copil trecut
de jumătate de veac voalat
poeziile sunt născute
din păcate şi bucurii diverse
de lapte degresat în care pui
ciocolată. scriu versuri şi scot
limba când sar pe foile-şotron
suflu peste vers. râd. crapă
pereţii când trec poeziile
pe albul secţiilor de psihiatrie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pentru păstrarea căluţului de lemn

ana a crescut într-un pătuţ
cu ziduri îngenuncheate
spre dimineaţă toate păsările se trezeau
să-i asculte respiraţia şi laptele din cerul gurii

fiecare ramură fiecare frunză fiecare mamă
se face zid şi se dărâmă până dimineaţa
toate anele zboară spre cuiburile cele mai înalte
cele mai nezidite
să crească prunci în pătuţuri cu aripi de lemn

dormi

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dispreţul mării

Priveam în două scoici
binoclul încă netopit al nisipului...
Mă pieptănam cu marea.
Pe cocul sânului tău se aşezase
un delfin cu dinţii de lapte.
Pe zmeul din hârtie de jurnale
Soarele
întorcea valuri coapte.
Din când în când
un pescăruş îşi certa stânca flămândă
cu un sunet flămând!
Stabilopozii cerşeau ligamente
din briza gânditoarelor fragmente.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gâscanul bodyguard

Într-o margine de sat şi lume,
Pe un drum ce trece prin zăvoi,
Un copil isteţ, trimis anume,
Se-ntorcea cu lapte de la oi.

Lângă el, păzindu-i, parcă, paşii,
Un gâscan cu aere de şef
Îl privea c-un ochi, precum pizmaşii
Pe acei ce fac doar ce au chef.

Ar fi vrut să vină vreo pisică
Sau, măcar, un câine de cel mic,
Să arate că, la o adică,
Lui, nu-i este frică de nimic.

Dar - pe gândul lui - veni o muscă
Însetată, ce trecu la fapte
Când, la o zdruncinătură bruscă,
Se trezi, cum ştim, "ca musca-n lapte".

[...] Citeşte tot

fabulă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!