Poezii despre lactate, pagina 22
Vecinătate
noaptea se insinuează
discret în casa asta ternă
ce și-a pierdut ochii
în laptele călduț al celei
mai apropiate constelații
mărginită și ea așa cum
totul are o limită între
o lume și alta
vecine încă te rog să decupăm
poarta în zidul ăsta lipsit
de adevăr culoare și sentimente
încă implor să fim lumină în noapte
să trăim veșnic în bună vecinătate
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cavalerii orelor
Cavalerul orei de zori
Vibrează sub solzi:
Cerul n-a mai sădit sori,
Lumina sună din corzi.
Cavalerul orei de ceară
Stoarce mierea din stelele coapte,
Cu umbre de paloș măsoară
Cozile Căii de Lapte.
Cavalerul orei de vis,
Tăvălit în ape de var,
Adoarme - cum i s-a prezis -
La cel mai albastru hotar.
Cavalerul orei de somn,
În platoșa caldă de smalț,
Pe țara de plumb este domn,
Dar pierdu de la piept un smarald.
[...] Citește tot
poezie celebră de Romulus Vulpescu (1953)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințe magice
Azi sunt mândră Crăciuniță,
Mi-am pus roșie rochiță!
Cu desaga încărcată
Stau cuminte lângă vatră!
Vino, pe genunchii mei!
Port cu mine tot ce vrei!
Meriți tot ce e mai bun!
Mi-a spus mie, Moș Crăciun!
Am adus în piept, iubire
Și în ochi numai sclipire
De noroc și bucurie,
Ani să-ți bucuri și o mie!
Am în mâini doar mângâiere!
În glas am lapte și miere!
Ți le dau cu bunătate.
Tu, primește-le pe toate!
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Începătorul
Strâmbă-te în fața poeziei
Cu oase aruncă
Cu bucăți de cer deraiat
Scoate limba în fata ei
scrie cu pieptul o fiertură de respirație
pune mâna pe rimele ei aspre
și te înseamnă ca pe o vacă
în cicatricea laptelui
Strigă!
Sari într-o literă!
Zbiară după ceea ce ești
și trăiește cu poezia aia în burtă
să o naști
să o ucizi
și citind-o...
să te iubești!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plagiat
De când se poartă "doctorate",
La case mari, doar plagiate,
Om serios, cu păr cărunt,
Mă simt atâta de mărunt...
Am studiat în facultate,
Creieri tocindu-mi, pix și coate,
S-ajung acum cu-acest sindrom,
Că-n lume-aș fi ultimul om;
Vecinii buni, de-odinioară,
Cu mine,-n lift, nu mai coboară
Și sunt tratat de-orice amic,
De parc-aș fi om de nimic,
Și-apoi, când merg la lăptărie,
Doar florăreasa-n colț mă știe,
Țăranii-n piață, când apar,
Nu-mi vând nici brânză, nici mărar,
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cai în galop
mai întâi s-a ridicat norul
de... lapte praf în câmpie...
în depărtare: o herghelie
de cai de Tisa-n galop!
în aproape,-au făcut
slalom cu grație (cu reverberație)
printre șevaletele noastre
înfipte la munca de grup în iarba acrie...
și nu ne-au strivit
sub copite (ca untul)
și nu ne-au făcut
una cu noi (cu pământul)
ah, nu, mai întâi...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu orice mijloace
Trece mai repede decât mine prin fiecare fantă
se umflă precum laptele la fiert
și se arde la mâini când i se lungesc prea mult.
Dorește să stea în fruntea celorlalți misiți
și ocolește formele de cădere de pe scară
ce poartă amprenta luptei unor emergenți.
Am rămas cu cărțile pe față
în fața tuturor oponenților
și nu le cer decât să-și respecte cărarea.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țapul și berbecul
- Privește, zise un berbec,
Vorbind la umbră cu un câine,
Ce-avere are-un țap zevzec,
Iar eu o duc de azi pe mâine.
Cum, dracului, acest bărbos
A adunat așa avere,
Când eu sunt berc și zdrențăros
Și nu am bani de-un țap de beeeere?
Vorbind de lapte, caș, vecine,
Cum poate oare-acest gunoi
Să strângă mult mai mult ca mine,
Când am cu mult mai multe oi?
- Să știi că nu întâmplător:
E tandru cu-ale lui frumoase,
Fiind mereu la fundu' lor
Și uite cât îs de țâțoase.
[...] Citește tot
fabulă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie
O, vechi și dragi bucătării de vară,
Simt iar în gură gust suav de-amiază
Și în tristețea care mă-nconjoară
Din nou copilăria mea visează:
Ienibahar, piper prăjit pe plită,
Pești groși ce-au adormit în sos cu lapte,
Curcani păstrați în zeama lor o noapte
Spre o delicatețe infinită,
Ciuperci cât canapeaua, în dantele,
Icre cu bob bălos ce ochiu-și cască,
Aluaturi tapisate, crescând grele
Într-o dobitocie îngerească,
Moi miezuri de ficați în butoiașe
De ou de melc, înlăcrămate dulce,
Mujdeiuri ireale, șunci gingașe
Când sufletu-n muștar vrea să se culce,
Și-n ceainice vădindu-și eminența
Prin fast de irizări și toarte fine
Ceaiuri scăzute până la esența
Trandafirie-a lucrului în sine!
poezie de Emil Brumaru din Versuri (1970)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Rondelul motanului
Motanul meu e un ștrengar,
Mâncare-i dau pe săturate:
La mic dejun un corn cu lapte,
La prânz, friptură la grătar.
Are confortul lui aparte
Cu un pătuț în buduar,
Motanul meu e un ștrengar,
Mâncare-i dau pe săturate.
Îi reproșez doar că-i hoinar
Și-n mahalale-ndepărtate
Seduce-ntr-una, zi și noapte
Fetițele ce-i cad la dar;
Motanul meu e un ștrengar.
rondel de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre lactate? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lactate, adresa este: