Poezii despre extratereștri, pagina 3
Toți mergeam
în urma dricului fără o vor
bă, nimeni nu zicea ni
mic
preotul tămâia și spunea
o rugăciune pe timp
de pandemie
sicriul era acoperit - ca
pac
cu o cruce aurită - regu
lamentar am fost numărați
de un echi
paj
de poliție cu măști la gură la nas mănuși de unică folosință
numărau de două ori numă
rau
opt
atât prevedea ordonanță militară
noi ne-am conformat
la coborârea în groapă am tras capa
cul
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte târzie
Noapte târzie!
Cer acoperit cu nori grei.
Undeva, în univers, atârnă o lumină.
Este ascunsă în cețuri.
Apoi se transformă într-o formă eliptică
Și... dispare.
Mă tem! Motiv pentru care
Emit pretenția de comunicare.
Dar telefonul se întrerupe
Când gândurile noastre alunecă spre paranormal.
20 e apeluri,
Dar la capătul adevărului
Răspunde tăcere.
Irelevant!
Cu toate astea insistența dă roade.
03 și 25 de minute
Lumina e mai aproape!
Se aprinde, se stinge!
Neliniște și somn agitat...
Nu caut răspunsuri, nici semne! Ajunge!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aliens
În căutare de mai bine, mereu de mai bine.
Să ne umplem
valizele
cu literatură multi-culturală,
polaroide,
lamele tale de ras, cămășile oversized,
rochițele mele retro și stângăciile,
sunt sigură că vom da lovitura,
undeva într-o țară exotică
despre care nu știm încă nimic.
Cu aripile noastre Boeing 777,
curajul adolescentin,
șarmul tău sovietic, naivitatea mea provincială,
vom spulbera lumea,
o să ni se gudure la picioare.
Sunt
pregătită
pentru o vară eternă,
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călăul
Se vaietă românul că cică e furat
De hoți externi, interni, extratereștri
Și calcă în aceliasi străchini, regulat
Când ese să-și aleagă Doamnele ferește...
Se vaietă românul că cică e vândut
De douăzeci de ani de la cizmar încoace
Aevea visul celor proști și celor mulți
S-a transformat într-o iluzie rapace...
Se vaietă românul că cică e trădat
De când se știe că-i și el o națiune
De domnitori, de regi, de președinți de stat
De toată scârboșenia din lume
Se vaietă românul că -s rușii vinovați
Bulgării, nemții, ungurii, evreii
Și după cea călcat în propriul rahat
Și-l pune cu mândrie-n fruntea Țării...
E numai vaiet de la Tisa pân-la Nistru
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (12 octombrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semnificații
Semnificații
Cu șapte inimi în piept, salut din văpaia rodiilor
suspansul cuvintelor pipăind văzduhul.
Cu un salut simplu,
se ridică etruscii din înțelepciunea rafinamentului.
Stau cuvintele mustind de sens la gura momentelor,
gata de revelații, ca niște extratereștri
care au deprins gustul încrederii
în virilitatea necuvântării la ceasul tainelor.
Stau la hotarul dintre lăuntru și afară,
fac balet pe linia gândurilor.
Din cerdacul tăcerii, se zărește coada semnificațiilor.
Din spațiul acesta netulburat de strigăte,
din care nu răzbate gelozia cedrilor,
cu puteri învinse de gingășia cântului,
se balansează ca într-un dans tobele
ce bat hierofania inimii, ritmul vieții.
poezie de Iulia Dragomir (17 martie 2021)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu
O viață întreagă am visat să vin la Ipotesti, la tine,
Să văd e sat terestru satul tău extraterestru...
Dar nu mă lasă sâgele ce-mi curge-n vine,
Basarabeanul sânge, bade Eminescu.
Și satul meu la fel cu "ești", ca Ipoteștii,
În stânga Prutului, sătucul meu, Hăreștiul,
Ce vad frumos aveau cândva Hăreștii,
Să-l treacă toata lumea, bade Eminescu.
... acum întregul Prut e o vâltoare,
Și nu mai trec țărani, cu caii de căpăstru...
La Iași să-și ducă, pepenii de vânzare
Ca-n vremi apuse, bade Eminescu...
Acuma Prutu-i ștreang, care de gât ne strânge,
Cum afirma prin Europa președintele Băsescu,
- De neam c-o datorie și de sânge,
Față de tine, bade Eminescu...
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (9 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Milenare, naivități... contemporane
Cât fără fundament este să credeți
Că totu-n viață adevărul vă decide,
Un fel de obiect extraterestru... și purcedeți,
Vă lăsați pradă; câștigați înspre a vă vinde?!?
Visați dreptăți s-aveți, de atâtea "Curți...",
Crezând ograda în care puneți munca,
S-aveți răsplată, s-o culegeți frânții, rupți,
Neștiind parcă de "baci" zeflemitori, ce-nvârt porunca.
Vă dați pe mâna farselor, zise supreme,
De parc-ar fi venite dinspre zei, din alte dăți;
Nu c-ar decide niște protejați mânjiți cu creme
De mimi mutaci, se dând astrale "Autorități..."!?!
Oh, Doamne câte vorbe, glas e strada, în case
Și cât de surzi suntem la simpla rațiune,
Fără să știm că-n fond noi suntem "mase",
Ce-ar putea tot... Nu prin parșivii... "națiune..."!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 iulie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E=mc2!?
Merg pe șoseaua unui neuron
-așa-i zic eu, la prelungirea de axon-
să mă explic cu mult mai multă ușurință;
mă simt ieșit din minți... viteza... nu e cu putință...
Înseamnă că-s un geniu, n-am știut,
că posed tot misterul... S-a făcut,
sunt posesorul Nobel d-un experiment ascuns;
dispun de proba că viteza de lumină nu-i de-ajuns;
... Cum poate gându-mi să s-inducă în realitate;
să mișc, când nici pe gând nu-l am o posibilitate?...
Să fiu instantaneu, fapt, gândului ales?...
Sunt însumi gândul faptei timpului purces!?!
M-am hotărât -pot să teleportez pe bucățele
particule ce-am doar fotoni nestinși, de la candele
din miliardele de morți ale planetei, dinainte de microbi-
s-ajung, cu atâta energie în Univers de-anaerobi!...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste de iubire
cu șpan și cuie bătute
trăită de ucenic
făcea sicrie pentru pistolarii
mai puțin ageri mai puțin pricepuți
a ținut și el pistolul în mână
trăgea în cutiile de tablă galbenă
atunci plecase din arizona
era prea cald pentru un pistolar
care avea căruță cu termopane
și aer condiționat
călărea un cal albastru teleghidat
era decupat din lumea lui van vogt
era la un picnic la marginea drumului
într-o clădire a morții
dintr-o zonă a morții și a fenomenelor paranormale
intrase în zona vizitată de extratereștrii
mânca burger și bea whisky
fără gheață direct din sticla deschisă
spre lume
calul fuma marijuana dintr-un trabuc
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jurrasic Way
Pe Jurrasic Way din nou,
în ceața asta thriller, cu plămânii
umflându-se ca niște baloane meteo
subțiri,
gata să explodeze. Să-mi ajustez antenele,
boțite sub șăpcuța de căpitan, să verific conexiunile.
Aș vrea puțin soare,
să se lovească
de lucrurile din jur,
să le facă
mai suportabile.
Încă o dată să mă prindă
răsăritul cu mintea împăienjenită de
planuri și o fereastră deschisă
către un câmp scufundat în pericol,
animale de sticlă spărgându-se în fugă,
un sound straniu lovindu-mi-se
între tâmple ca o reacție adversă,
nu sunt decât o altă
provincială care-și încearcă norocul,
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre extratereștri, adresa este: