Poezii despre pârtie, pagina 3
UNDA
Ca un tată, ca un frate
mă ajuți, Cotnar,
viforul de mă străbate,
îl și pui pe jar.
Cu miresmi de veselie
și joc de ștrengar,
gându-mi scoți din colivie,
aripă de dar.
Unda-ți dulce, în cleștare
pe mulți i-a vrăjit -
ca inelul din izvoare,
cu spumi logodit.
Prin fior de basm, iar du-mă,
te pricepi, Cotnar,
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi (20 octombrie 2019)
Adăugat de Njcolae Petrescu Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ianuar
Zăpada ne-ngroape...
George Bacovia
Ninge ca-ntr-un sfârșit de lume
ironizând transparentele brume,
s-a răsturnat găleata cu albă vopsea
a dat Dumnezeu, neatent, peste ea
Pătura de omăt e obositor de groasă
iubita-i rămâne sechestru în casă,
și cad peste ei, speriați, lave toride,
îi ia cu frison... Vântul ușa deschide...
Pe pârtia abrupt-a trăirii se fac cristiane
te desfid de pe culmi suprafețele plane,
îi prind zori târzii... Îmbrățișați. amorezii...
Dragostea lor s-a topit 'naintea zăpezii!
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde sfârșește pârtia
e un zid
schiurile descriu
cu sunete înfundate
hieroglife precipitate
înainte de izbitură
alb pe alb
o răsuflare rece
gură la gură
mă petrece
tăioasă
dincolo de finit
dar literele rămân
suspendate
negru pe negru
în negura
carului mic (înțepenit)
al mașinii de scris
[...] Citește tot
poezie de Ion Toma Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urme prin sat
Iarna pe la noi când vine,
Ninge grabnic, îndesat
Peste văile abrupte,
Peste casele din sat,
Peste mintea omenească,
Pe hârtiile ce scrim
Cerne iarna versuri albe
Și de alb ne mâzgălim.
Scrie peste arătură
Cu cerneală albă-n toc,
Însă noi cu firea slabă
Stăm în casă lângă foc,
Apoi urme pe zăpadă
Facem când pe străzi umblăm
Și ne vede lumea-ntreagă
Cine și a cui suntem.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Ghidora (10 ianuarie 2017)
Adăugat de Mihai Ghidora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept pe pârtie
Te-aștept pe pârtie,
Albastrul din ochii mei
Caută carminul buzelor tale,
Șoapta mea de dor
Așteaptă clinchetul clopoțeilor din râsul tău,
Mâinile mele fierbinți
Doresc mângâia catifeaua obrazului tău,
Sufletul meu s-a oprit în mărul lui Adam,
Cuprins în dorul lui nebun, de tine.
Te-aștept pe pârtie,
Să coborâm frumos,
Să coborâm frenetic, în tandem,
Pe drumul de meandre presărat cu surprize
Către cuibul nostru
Zidit din căldură, cimentat cu iubire,
Acoperit cu fericire.
Te-aștept pe pârtie.
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Emoții în crivăț și ger
s-a întors iarna cu viscol și ger
ninsoarea ce cade produce fuioare
abia se mai vede lumina din cer
tristă, întunecată e întreaga zare.
se strâng nămeți imenși pe autostrăzi
doar crivățul mai trece printre blocaje
ciorile flămânde croncăne în ogrăzi
în câmpii zăpezi grele acoperă miraje.
știu că doar copii se bucură de iarnă
voia bună răsună pe dealuri pe pârtii
emoții de ninsoare o să se aștearnă
să îmbrace munții trecând de răspântii.
iarna-i pe sfârșite nu-i nicicum eternă
ghiocei de argint vor răsări pe mantii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semnalul matinal
Ca-ntr-un joc născocit ieri,
înfruntând aceeași pârtie alunecoasă
neobosit urci și cobori.
Împreună, rostogolim peste trupul zilei
blânda nălucă înfrigurată.
Tu taci și aștepți din umbră
semnalul matinal al startului
ca și cum fiecare rătăcire
ar fi binevenită.
Alteori, te amăgeai tânguindu-te mie,
numărai pe degete clipe închipuite
și lacrimă-ți era victorie bănuită.
Liniștea în care-ți aștept acest balans
e ca o mantie urzită între mine și tine
între iluzii și desfătări
ce au puterea uneori
s-atingă sublimul.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Telescaunul
Cât este ziua de lungă,
Că e soare, nor sau vânt,
Peste pârtii, peste strungă
Urci, cobori, plin de avânt.
Brazii fruntea și-o ridică
Să privească al tău zbor
Uluiți că nu ți-e frică
Și nu ești șovăitor.
Nu îți pasă dacă lumea
Plânge, țipă sau suspină,
Fiindcă valea, codrul, culmea
Știu că nu ai nicio vină.
Și-uite așa îți trece timpul,
Urci, cobori, și-apoi urci iară,
Și se schimbă anotimpul
Toamnă, iarnă, primăvară...
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (11 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carul Mare...
Ultima noapte de vară,
ultima noapte, pe care
pârtie lasă stelară
roțile Carului Mare...
Iar am rămas fără suflet,
fuge când dorm și gata,
fuge tiptil, cu răsuflet
parc-alungat cu lopata.
Și mă cuprinde o jale,
jalea de toți și de toate
curge ca apa la vale,
dusă de moară în spate....
Curg ca o piatră zmuncită
din-tr-un vârtej atmosferic
și peste zare zburlită
plată ca râsul isteric.
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (14 august 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna
La streșini
Țurțuri cristalini
Veghează gerul nopții,
Albul inundă totul în jur,
Apele-și pun masca de gheață,
Colindătorii sunt gata
Să umple casele de bucurie;
Urări, planuri, așteptări, cadouri.
Moș Crăciun tot mai generos.
În depărtare
Zurgălăii anunță
Noul început.
Inocența săniilor și hazardul schiurilor
Se preling împletind veselie
Pe pârtiile aglomerate.
Ascultăm cuminți
Lemnul ars la gura sobei,
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre pârtie, adresa este: