Poezii despre stângaci, pagina 3
Rostul transei
rostul transei a murit la fiecare întâlnire
golul clocotind și-a vărsat lava
pe hârtia de scris
cuvintele au devenit cărămizi zidind ziua
pentru supunerea față de lucruri
am plecat stângace dintre pereții falși
și gesturi letargice
unde firimiturile de soare au încheiat ziua
în palma deschisă mișună eonii
ca niște plumbi
purtători de scoarță de copac
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albatrosul
Ades, pentru a râde, un grup de marinari
Prind albatroși, mari păsări călătorind pe mare,
Care-nsoțesc pe drum, trândavi și solitari,
Corabia brăzdând genunile amare.
Ce greu le vine lor pe punte să se miște,
Stângaci și rușinoși, doar în azur sunt regi,
Acum jalnic își lasă aripile de vise
Ca vâslele s-atârne pe malurile reci.
Acest drumeț cu aripi e strâmb și vlăguit!
Când nu se scaldă-n unde e comic și pocit!
Unu-i agață pliscul cu gâtul de lulea
Și altul șchiopătează pentru a-l imita!
Poetul e asemeni cu-al nourilor prinț
Ce râde de săgeată, cu viforu-i deprins;
În surghiun pe pământ de huiduieli e prins,
Gigantele aripi de umblet l-au desprins.
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primavară, de ce pleci?!
Vezi?
În pomii din livezi,
Umpli ramurile verzi,
Cu flori albe le-nsăilezi.
Faci
Din împletiri, stângaci,
Cuiburi pentru pitpalaci.
Primavară, de ce taci?!
Speri
Ca-n scurtele șederi,
Să ai timp de repilieri
Și te lupți din răsputeri?!
Lași
Sub urmele-ți de pași
Pe unde cutreierași,
Iz suav de toporași?!
Treci
Pe-ngustele poteci,
Scuturi flori de lilieci.
Primavară, de ce pleci?!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încercat, încastrat, bine încetinit
Cu anii, cu boala, cu hapurile,
mai nătâng devin, mai nătâng
iată, pot ridica jaluzelele, număra stelele
fără ca din priviri să și plâng.
Cu anii, cu nebunia, cu drogurile,
mai stingher devin, mai stângaci
iată, abia despic firul cu lamele
mașinii de tocat greieri și maci.
Cu anii, cu feeria, cu acadelele,
mai adânc devin, mai adânc
iată, pot lopăta cu atelele
pământul de flori din umărul-crâng.
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarație de dragoste
Noi suntem două vârfuri de copaci
Îndrăgostiți numai de-o lumină
Cu toate că tulpinile, stângaci
Ne sunt cam despărțite de-o mejdină.
Sorbim lumină doar dintr-un tacâm
Ce se numește cer, și nu ne cere
Decât să fim ce suntem: Eu salcâm
Tu pom cu roadă care face mere.
Nu voi primi să mușc din rodul tău
Chiar dacă sunt flămând precum un lup
De tine și de bine și de rău
Și tac. Tăcerea veșnic n-am s-o rup.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din doi în doi, șapte impar
m-am îndrăgostit stângace
de al șaptelea cuvânt nespus
de delirul ochilor tăi
pus pe urma anilor mei
într-o zi de sărbătoare neîntâmplată
aparent mă credeam înțeleaptă
ceea ce nu mai văzusem
m-a ajutat să văd
deasupra pământului
ascultam greierii cerului
înrobită de taina nesomnului
mă dezdrăgostesc la anul
și la mulți ani
când în ultima șoaptă
cu genunchii pe-a șaptea treaptă
îmi ard testamentul
sub tălpile țărânii
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duc povestea...
... duc povestea iubirilor mele trecute
în altarul poemului meu necompus
răsfățate, stângace, rebele, durute
între ele și eu cu atâta de spus...
arunc ciorna poemelor mele nescrise
la picioarele altor din foste iubiri
zâmbitoare, superbe, sublime, de vise
între ele - călăi și-ntre mine - martir...
rătăcit prin noianuri de vremuri pribege
eu, în stare cu gândul să străbat universuri
două taine pe lume nu le pot înțelege
-una este femeia și a doua e versul...
poezie de Iurie Osoianu (17 octombrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încheiere
Pământ împadurit, ne revedem
Din ce în ce mai rar lânga izvoare,
Dar spune-mi, nu iți sunt la fel de dragi
Sălbaticele păsări călătoare?
Peste străine așezări lumești
Duc câte-un fulg de-al tău, un cânt din tine,
Și mor cu tine-n inimile lor
Când le frâng zborul gloanțele haine.
Eu n-am să uit c-aici am râs intâi,
Că am strigat intâia-njuratură,
Că am gustat din scorburi faguri dulci
Ori gustul lacrimii sărate-n gură.
Stângaci, iubind aici intâia oară,
Ți-am spus, când nu-i spusesem incă ei...
Tu mi-ai vegheat incovoiat asupră-mi
Intâii șovaielnici pași ai mei.
Copiii cresc și unii se despart
De cei ce le-au dat viață din iubire.
Plecările din tine-n alte lumi
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără cuvinte
... uite ai căzut de pe calul
putere să-ți dea cel de sus
să urci de-a bușilea dealul
la răsărit la apus
până-n sătucul în care
fără prea multe cuvinte
în limba frumoasă română
un englez de o sută
de ani pune stângaci o dulceață
de mure (?!) ai căzut de pe calul
scăpat prin pădure englezul
cu volanul pe dreapta
bârâie-n tufa de sure
foșnete foșnete la
răsărit la apus
și pune cu limba-ntr-un lemn
de tisă cu gura deschisă
fără prea multe cuvinte
punctul pe iștenem...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Război
A început lupta și e normal să mă tem,
Căci ne atacăm și arme de foc avem,
E război și suntem în linia-ntâi soldați,
E permis orice, iar morții-s deja uitați.
Cuvintele încărcate, de asalt-s pregătite,
Și deja pentru eroi săpate sunt morminte,
Stăm față-n față cu mâna pe trăgaci,
Aceeași țintă, niciunul nu-i stângaci.
Cu salve de tun începe acest sfârșit,
Timpul a obosit, așteptă și s-a oprit,
Legiuni de emoții atacă zidurile înalte,
Și-mi mor gardienii visurilor eșuate.
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (25 octombrie 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre stângaci, adresa este: