Poezii despre frunze, pagina 37
Imagini, toamna
Se clatina galbene pasari
usor pe parul din vie.
Nu, toamna isi pregateste
iar stolul de frunze pribegi.
E aerul limpede astazi,
ca apa-n paraul de munte,
Si singur un nor mai sclipeste
pe ceruri - un pastrav de-argint.
poezie clasică de Ion Pillat
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciuleandra (unu pe infinit)
Frunză verde rogvaiv
te dezbraci fără motiv
Și-ți pui oasele la dungă
pielea poate-o să-ți ajungă
Nu știi însă cum se face
mai rămâne-un os piei drace
poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză verde trei smicele
Frunză verde trei smicele,
Am trei mândre, ca trei stele.
Una-n deal și alta-n vale,
Alta, la șoseaua mare.
Cea de la șoseaua mare,
Îmi cerea mereu parale.
Eu parale nu i-am dat-,
S-a dus și s-a măritat.
Cea din deal s-a supărat,
Cea din vale m-a uitat.
folclor românesc, din comuna Brăești, județul Buzău
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colinda pașilor pierduți
Nouraș zăpadă-n dungi
iarnă dragă când ajungi
dusă-i frunza de prin vii
pe la noi de ce nu vii
Stele cad în Bethleem
să nu cadă toți mă tem
și-or veni colindătorii
când s-or naște visătorii
Dumnezeu poate-a crescut
și ne-o ține de urât
ca să dea în noi cu fulgi
nouraș zăpadă-n dungi
Tu-mi știi pasul pe de rost
iarnă dragă unde-ai fost
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Testamentul gândului
Iară scriu și-aud afară Întunericul de smoală Și salcâmul ud oftând, Cu frunzele delirând.
Plouă-n noaptea toamnei gri, Udă frunze zeci de mii Și-n sicriele de fier, Așez gânduri de rebel.
Mai curg rimele pe foaie Una, trei, zece, șiroaie, Iar prin ochii reci deîndat' Plânge cerul frământat.
Rătăcind prin amintiri Văd cum fostelor iubiri, Nu le pasă de-al meu vers, Eu alerg prin Univers.
Și rămân în ploi și vis Doar cu masa mea de scris, Mâzgălind pe-un pergament, Al gândului testament.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunza verde
Frunză verde, știu să cânt
Mamei mele pe pământ,
Mi-a dat viață și mă crește,
Mă-ngrijește, mă iubește.
Frunză verde, cântul meu
Vine de la Dumnezeu,
Zâmbet cald, iubire mare,
Mama pentru mine are.
și iar verde, crudă frunză,
Ieri am prins o buburuză,
I-am cântat și-a zburat lent
Mărțișor pe-al mamei piept!
poezie pentru copii de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încolțit de Înviere
Crește frunza, crește iarba,
Crește umbra-n umbra lor,
Adumbrindu-mă degeaba,
Cresc în sens descrescător.
Pe răboj nu-mi număr pașii,
Ce rămân tot mai puțini,
Cresc în umbra mea urmașii,
Tot mai grei și tot mai plini.
Crește ziua, scade noaptea,
Glasuri tot mai ascuțite,
Cântă, prohodindu-i moartea,
Învierii încolțite.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (29 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunzele
Bubuie furtuna,
Una câte una
Frunzele răpite
Cad și rătăcesc
Arborul suspină,
Însă nu se-nchină,
Înfruntând ispite
Pieptu-i bărbătesc!
Și la primăvară,
O verdeață iară
Mugurind îmbracă
Falnicul stejar;
Vântul urlă-geme,
Trunchiul nu se teme,
Foile când pleacă
- Altele răsar!
poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunza și toamna
Creionez un substantiv
cu chenar de adjectiv:
frunza verde, fistichie,
care tremură în vie.
Pe potecile uscate,
două verbe încurcate
de un vânt hoinar, golaș,
care a l e a r g ă păpădia
în răzorul din imaș.
Sus pe dealu' unde-i via,
nu mai c â n t ă ciocârlia...
Frunza e un subtantiv,
capătă și-un adjectiv
când se-arată toamna gri
în stejarii a r ă m i i...
Frunză verde a bobului
făcuși casă dorului
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din Anotimpul cu aripi de copil (20 august 2011)
Adăugat de Ștefan Radu Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rătăcire
Rătăcesc pe străzi pustii,
Printre frunze arămii
Caut sufletulu-i pace,
Dar toamna vrea să-l îmbrace
Cu vântul ei pustiu și rece
Prin golul din suflet trece..
Ochii mi-i umple de lacrimi,
Că viața mi-e plină de patimi.
poezie de Natalia Păun (20 noiembrie 2014)
Adăugat de Serban Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre frunze? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre frunze, adresa este: