Poezii despre cămile
82 de poezii despre cămile.
Sete cumplită
Mai întâi
Peștele va spune,
"Ceva nu e în regulă cu călăritul
Acestei cămile
Și-apoi,
Mi-e al naibii
De sete."
poezie clasică de Hafiz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vulpea
O vulpe și-a privit umbra la răsăritul soarelei și-a spus,
"Astăzi la prânz voi mânca o cămilă."
Și, optimistă, a început să caute cămile.
Dar la amiezi și-a privit iarăși umbra și-a spus,
"Cred că un șoarece-ar fi de-ajuns."
poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin
Te-au legat de cămile,
ca să guști deșertul,
Vodă Ioane...
Încercau străinii
să te smulgă din
istorie...
Încercau!
poezie de N. Petrescu-Redi din revista "Literatura și Arta" (15 mai 2008)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sunt lângă tine...
Sunt lângă tine, te iubesc
Și văd cum altul te sărută,
Și-n loc să țip, eu vă zâmbesc
C-o bucurie prefăcută.
Ca și cămila sunt, ce poartă
Prin largi pustiuri africane
Apa întregii caravane
Și ea de sete pică moartă...
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arcă
Orăcăiți degeaba, nu vă iau!
Pe arca mea primesc numai cămile
Căci țărmul unde-ajung e un pustiu
Nu heleșteu de broaște imbecile!
Orăcăiți degeaba, nu vă iau!
Din ce să vă hrănesc pe voi, o mie?
Ci blândele cămile vor răbda
Tot jarul vieții noastre din pustie.
poezie de Mihail Mataringa din Singur în Atlantic (24 noiembrie 1986)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despărțiri...
Mi-ai lăsat un vis
la margine de cer
cu el să acopăr clipele triste
în nopțile reci și pustii
viața-mi măsori
mereu cu despărțiri
iar timpul tău,
e un deșert...
pe care trec cămile galopând
am obosit să mai aștept
să faci cununi de lăcrămioare
sub lumina ce se scurge de zenit
pe cărarea,
unde pașii-mi trec
firul de iarbă se înalță-n valuri
iar pomii încărcați de floare
zâmbesc sub ploaia
duce-amăruie.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curge
nisipul din tine încet
și treci odată cu timpul
în alt timp
întâi picioarele sunt sorbite
curge nisipul curge
pulpele și sânii
sunt trași de cămile
o secundă încă o
secundă
se face un minut adunat
la alt minut cu fiecare fir
de nisip ce curge
ca un cântec trece
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele două cămile
Într-un deșert, două cămile-și poartă-o povară,
Negândind la sfârșitul greutății ce-o cară,
Una-i cu zahăr și greu ea se-mpotrivește,
Pe când cea cu textile în ritm zburdalnic pășește.
Ajunse la râu, pornesc să-l străbată,
La prima, zahărul se topi și fu ușurată,
A doua-i împovarată de apa-mbibată
În textila ce-o trage și-o-neacă pe dată.
Morala: Aparențele pot fi înșelătoare, rezultatul final dând valoare omului.
fabulă de Mirela Lascăr
Adăugat de Mirela Lascăr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un nou punct de pornire
Ai nevoie de sprinteneala căprioarei,
De răbdarea cămilei în fața Everestului,
De îndrăneala alpinistului,
De forța gândului și a mâinii,
De a fi cel mai bun dintre cei buni
Pentru a aduce cinste patriei tale.
Dar pentru a aduce cinste patriei tale
Trebuie să înțelegi fiecare zi
Ca pe un nou punct de pornire.
poezie de Ai Qing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La două paralele
Mă-ntorc rănit din rădăcina filei,
Ochi isovit de limpezimea frunții,
Pașii de plumb pe urmele cămilei,
Răsună în nisipuri când trec argonauții!...
Din sunete mușcate de fluier grav de sare,
Membrana de lumină răsună sub podele,
Și-aud cum crește grâul de dincolo de zare...
Sunt salahorul serii, la două paralele!
poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cămile, adresa este: