Poezii despre zborul spațial
35 de poezii despre zborul spațial.
De la o vreme nu visez în versuri
Nici nu mă mir măcar, nici nu respir
Eu, care trimiteam prin Universuri
Navete spațiale de delir...
catren de Iurie Osoianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Întâlnire de gradul 3
Un cosmonaut, pe Lună,
Un cioban văzând c-apare,
Doar ce-i dete "ziua bună"
Și-l întreabă cu mirare:
Cu ce ai venit pe Lună?
Iar ciobanul, parcă-n șagă,
Prise-agale să îi spună:
No! Cu brânză, domnu' dragă!
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rechinul poem diamant
Înotând
fără teamă
marele prădător agil
nu are niciun rival
se avântă în adâncurile necunoscute
cu forma sa aerodinamică
parând ca un
astronaut în
oceane.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografie personală
ai impresia că iese din tine tot ce e femeie,
iar seara e tot o femeie atârnată de lună
precum cosmonauții
din stația spațială la modulul pirs pentru andocare,
îți intră prin parbriz seara cu o lumină ca pâinea,
parcă stai pe ambele scaune din față, parcă stai și pe cele din spate,
caroseria e pielea-pielii, îți înfășoară carnea,
ești femeie în schimbătorul automat de viteze,
în volan, în filtrele de ulei,
cu accelerația la podea drumul te
răvășește ca un penis așteptat,
la capăt o să naști o
geografie personală
pentru atlase cu benzină și dragoste,
vrei să nu se termine și viteza și drumul și seara,
respiri aerul cosmonauților din costumele orlan,
lumina e ca pâinea
și ți-e foame, foarte foame
poezie de Alexandru Petria din Poeme (2012)
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!



Întoarceri
S-a întors. Nu a spus nimic.
Era clar că a avut o neîmplinire.
S-a întins așa îmbrăcat.
Și-a ascuns capul sub pătură.
și-a strâns genunchii.
Are în jur de patruzeci de ani, dar nu acum.
Este - și doar atât, cât încape în pântecul matern,
înfășurat în șapte piei, în bezna protectoare.
Mâine va rosti o prelegere despre homeostaza
în cosmonautica metagalactică.
Deocamdată s-a strâns și doarme.
poezie celebră de Wislawa Szymborska din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Fără cai
Apocalipsa fără cai apare
Caci cineva a pomenit de ea
Este vremea din urmă
Sosită inopinat pe terra
Printre muritorii încă vii
Ce va survini asimetric
Și se repetă aprioric
Sau intervine asimptomatic
Repică ascuțită la cele omenești
De la Cel de sus
Și asta nu-i de bine
Căci omul încalcă reguli
Și răsplătește cetele inumane
Cu fapte pe măsură
Așa apare frecvent
Apocalipsa fără cai
Doar cu nave spațiale
În speță ozn-uri
Și îngeri cu trâmbițe.
poezie de David Boia (7 februarie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trec
printr-un nor galactic su
focat de singurătate
aproape un veac
de poezie
cu sfere tele
portate dintr-un uni
vers cu rima astro
logică
un pumn de stele lus
truite impudic
de frigul u
man (!?) plierea spațiului
și zborul navelor
spațiale picioare dumne
zeiești
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Poezia-n care nu sp
un mai nimic es
te poezia în care poți să te umfli
să te des
crii drept dumnezeul picioarelor care umblă
pe apele menajere
(?!) - nu
mai tu plus lustruitele sfere
cu ceară pentru caroseria navetelor spațiale
poți să îmi ceri să iubesc
ca un câine galactic
poezia-n care nu ps
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


* * *
înfruntăm albul
precum astronauții
dispăruți în statisticile
beznei
legați cu fire
unul de celălalt
pelerini întru frig
și amorțeală
aruncați neglijent
în vremelnicia
unui asterism
nu ne-a fost suficient
să demonstrăm
că sufletul e plat
și să compătimim
viteza lui de prăbușire
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea Mea
1.1
Să zbor prin univers as vrea
Să fac ceva cu viața mea
Călătorind spre infinit
Sa caut tot ce n-am gasit
1.2
Dorințele să le implinesc
Și tot ce pot să dăruiesc
Sa întâlnesc pe un fir de stea
Speranță, viață, dragostea
Pre-referen
Pe tine te-am găsit
Și dragoste mi-ai dăruit
Iar muzica e împlinirea
Ce ne unește iubirea
Aici in lumea mea
Nu plange inima
[...] Citește tot
cântec interpretat de Claudiu Dumitrache, muzica de Claudiu Dumitrache, versuri de Gabriela Dumitrache (2016)
Adăugat de Claudiu Dumitrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre zborul spațial, adresa este:
