Poezii despre Iuda și viață, pagina 2
Cimitirul Bunei Speranțe
Destinul chiar mă știe pe de rost
eu însă nu-mi cunosc trecutul
cel ce va fi se-nchină la cel ce-a fost
dar Iuda la amândoi le dă sărutul
Eu totuși nu-mi cunosc trecutul
prin viață trec ca trandafirul
în zori sub rouă fac pe-a mutul
iar noaptea luna-mi taie firul
În zori o fac pe-a trandafirul
cel ce va fi se-nchină la cel ce-a fost
o zi îmi duc pe umeri cimitirul
și-apoi destinul mă-nvie pe de rost
Eu însă uit din nou trecutul
și Iuda din oglindă-mi dă râzând sărutul
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ură
Înverșunare-n circumstanțe motivată,
Ce se prelinge-n spre străfunduri de abis,
Purtată-n hău ascuns, o Iuda, de nezis
În machiavelică justificare; lumea-i vinovată.
Nemotivat, se tot proclamă "sentiment",
Lipsită-n fond de orice simț, de suflet;
Din om, e-un individ, dușman, într-un răsuflet!...
Iubirii-ntre prieteni, păcii, e-un impediment.
Credința milenară o repudiază
În timp ce-ai noștrii zilei o practică ades
-Gratuit, sau când banu-i interes-
Ne face viața chin, umanu-l explodează.
Nu-și are merit feminin de-apelativ,
E doar un subterfugiu de nereușită...
E-o gelozie hâdă la dorința-ți izbândită;
Draconic exemplar, de anti-creativ.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Laudă întoarcerii
Pe cînd venea algebra
la noua adunare,
în vrăbii se-aduna o mare tragedie,
duceau cu ele febra
nebănuitei stări
de bine general
spre cultul inepției,
fumam țigări drăcești
la geamul cu satiră,
de liră se lipiseră păduchii
ca lichenii de coastele stîncoase
și numai mama vie
de-atîtea grozăvenii
plîngea,
de jalea mea,
cu multă lăcomie.
I-am dat un telefon
și dintr-o moarte
[...] Citește tot
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Familia lui Iacov se duce în Egipt
"Să cred, sau să nu cred?", gândea bătrânul.
Să mai trăiască Iosif cel pierdut?
E-adevărat, Neftali, Ruben, Iuda?
E-adevărat că voi mi l-ați vândut?
Ce minunată dragoste divină
A transformat necazul în lumină
Și-a pregătit o zi de revedere,
Care să șteargă doruri și durere!
Ce veste pentru amărâtul Iacov!
Tot mai trăiește Iosif, fiul meu?
Ba încă el a fost unealta sfântă
Prin care ne-a dat pâine Dumnezeu.
Înțelegând conducerea divină
Își strânge, patriarhul, tot poporul
Și intră în Egipt, cu toată turma,
Privind trecutul său și viitorul.
Bătrânul Iacov, șef de caravană,
[...] Citește tot
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă matematica este numai una pentru toate neamurile
de ce dracului Dumnezeu naște atâtea controverse?!....
nu trebuie să inversez lumina
nici să întorc diminețile cu fața spre apus
răstorn în gând munții de sub ape
oricum nici luna nu mai aduce povești
sau eu nu mai știu să ascult
prăpădul gemenilor sau turnul babel
ori sodoma și gomora sau potopul lui noe
mai știu eu care legendă între două intrigi de zei
un pariu cu lebede și fecioare
iar din spumele mării mediterane
doar apollo suspină pe-un fluture liră afrodite
fie de zăpadă fie de cenușă flori ale disperării
desene de aripi perene într-un crematoriu polar
când verde paradis când raiul durerilor
doar republicile utopice conduse de poeți
trăiesc întotdeauna mai mult decât orice democrație
așa că donez o lacrimă pentru fiecare mort inutil
oricum nicio lume nu-și caută creatorul
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne pleacă medicii peste hotare
Ne pleacă medicii peste hotare.
S-au supărat că n-au bani de piscină,
Că mita noastră nu-i ispititoare,
Și zi de zi devine mai puțină.
Plângea o bătrânică bolnăvioară,
Ținându-se cu mâinile de tâmple:
-Dacă plecați cu toții în afară
Cu noi cei mulți ce are să se-ntâmple?
I s-a răspuns de sus și cu tupeu
De-a înghețat întregul dispensar:
-Doar nu ai vrea să mă sacrific eu!
Ce nu aveți în sat veterinar?
Ne pleacă medicii peste hotare.
Se duc așa precum îi poartă vântul.
Orbiți de străluciri înșelătoare,
Călcând menirea lor și legământul.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Moroșan (2010)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu părăsiți pe Domnul
Să nu părăsiți pe Domnul (Ieremia 17:13)
Și încrederea în El (Evrei 10:35)
Adunarea, înțelepciunea (Evrei10:25)
Și cărarea înspre cer (Iov 2:13)
Așteptați o înfiere (Romani 8:23)
Ceruri noi, un pământ nou (2 Petru 3:13)
Asteptați venirea zilei (Fapte 1:11)
Celui care a fost Erou.
Să uniți în viața voastră
Credința (2 Petru 1:5), fapta (2 Petru 1:5), răbdarea (2 Petru 1:6)
Cunoștința (2 Petru 1:5), hotărârea, (2 Timotei 3:10)
Suferința (2 Timotei 3:11), înfrânarea (2 Petru 1:6).
Voi gândiți-vă la Domnul, (Psalmul 119:15)
La lucrarea cea de sus (Coloseni 3:2)
La cărarea ce deschis-a
El stindardul nost' Isus (Filipeni 2:4).
Creșteți voi spre mântuire (1 Petru 2:2)
[...] Citește tot
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iertăciune
Mă rog cu lacrima fierbinte, Doamne,
La tine, tată al cerului albastru,
Ce zi de zi îmi luminezi cărarea,
Iar viața noastră zbuciumată ca și marea,
Păcatele lovesc ca valuri spumegate
Și greu mai cântăresc a noastre fapte
Îngenunchind la cruci și la icoane
Cerând clemență către tine, doamne!
Tu răbdător le ierți pe toate,
Crezând că poate ne vom îndrepta
Și poate acum vom înțelege
Cât îi de mare mila ta,
Câtă putere și voință le dai la cei ce îți port credință;
Încerci cu chipul tău cel milostiv
Să aperi omul cel naiv...
Uităm că viața noastră e scurtă,
Cum inimile noastre în piepturi bat
Și timpul ca un hoț hain, fără de veste,
Ne fură viața mișelește, văzând că-i numai o poveste...
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflete bolnave
Ne zâmbesc pe față de înduioșează,
În noian de vorbe ne tot dau târcoale
Și teatral, cu tact, ne manipulează,
De părem a fi puncte cardinale.
Le deschidem ușa sufletelor noastre,
Îi lăsăm să intre... cum intră lumina,
Cuibăriți ca șerpii fac prin noi dezastre
Răspândind otrava, provocând ruina.
Deghizați în flori chiar de-s mărăcini
Trag cu sete seva dragostei din noi,
O prefac în larve secerând tulpini
Și ne pierdem crezul... și ne lasă goi.
Etalând credința ca pe-o marfă-n piață,
Fac să-nduioșeze mii de muritori
Și la fel ca Iuda, ne vor vinde-n viață
Pe arginți murdari... triștii scamatori.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (21 ianuarie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul rând
pluteam visând la cer
cuvântul era strigăt
băteam la ușile lumii
printre gratii de fier
eram tineri odată
pășeam prin furtuni și prin ploi
ploua femeie, gestul tău eram noi
doar un dor trecător
orele vieții se frâng
căutam doar o viață, să plâng
lângă mine, o femeie, un gând
scriam pe trup cuvinte ce curg
se furișau amintiri
între vise, tăceri, despărțiri
răsărea câte o floare,
se stingea visătoare
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Iuda și viață, adresa este: