Poezii despre fructul oprit
31 de poezii despre fructul oprit.
Precum...
precum o stâncă ruptă în bucăți
-fluidă lavă
curg lin înspre apoi și judecăți
scuipând otravă
precum un un fruct oprit, căzut posac
din cerul verde
rostogolesc în n-am fără capac
nimic ce pierde
precum o funie ajunsă dur la par
-întinsă strună
vibrează-n spațiu unduiri de har
și clar de lună...
poezie de Iurie Osoianu (31 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fântâna
Vreau să fiu fântâna gurii tale, desprinsă din salcia mamă
Cu lacrimi mă-mbii la Peștera Muierii
Ce mă-ndeamnă la vis,
Din coastele mele vei gusta fructul oprit
Nedeslușitei iubiri, îi va risipi moartea tot arsenalul din dotare. În iarna de argint, aurul s-a risipit în pământ
Cu toate zilele mele, cu freamătul codrului și cu visele spulberate de zei
O cămașă de mătase mă va acoperi în gândul opac
Am să scurtez ritualul devenind lumină lină.
poezie de Ileana-Nana Filip din Primăveri în amurguri (2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ...
Dacă aș sădi un copac în grădina ta
Oare ai culege fructul oprit din el ca să avem raiul nostru?
Dacă ți-aș pune un apus să-l pictezi în ochii mei
Ai răsări în fiecare dimineață pentru mine?
Dacă aș alege cea mai frumoasă primăvară din viața mea
Ai pune toate florile ei în brațele tale, dar de la mine?
Dacă aș culege o toamnă din sufletul meu și ți-aș dărui-o
Ai culege fructele iubirii cu mine din ea?
Dacă m-aș face altar pentru tine
Ma-i lua de mână ca să mergem împreună până la începutul sfârșitului?
Dacă...
poezie de Viorel Muha (septembrie 2017)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Facere
viața omului - frunza pomului
din grădina raiului
ce-ascunde în definit
taina fructului oprit
pică frunza cade omul
cruce se preface pomul
mugurele înverzește
și omul se omuiește
prin adam scăpat de teamă
femeia devine poamă
poamă-mamă mamă-poamă
poezie de Dumitru Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bovarism
Sunt o variantă nefericită a Evei
Port povara culpabilitații ancestrale
Raiul mi-a fugit de mult de sub picioare
Apatia mi-a înlocuit voluptatea
Ecou mai are în mine doar singurătatea
Adam nu s-a născut încă sau e căsătorit
Până și șarpele m-a părăsit plictisit
Dinții mi i-am rupt în fructul oprit
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Pasagere clipe, Poezii (2017)
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu un cuvânt
"A fost atâta chiu și cânt,
Cum nu s-a pomenit cuvânt",
Dar câți martiri pentr-un cuvânt?
Ce guri ar mai fi mute?
Au cuvintele și umbre.
Cuvântul fruct oprit.
Cuvinte păsări trecătoare.
Cuvântul e ca orbul, nu știe unde nimerește.
Un pumn de aur în cuvânt.
I-a fost dat cuvântului să fie scris.
De cuvinte nu te speli.
Există cuvinte ca nodul gordian.
Bate cuvântul în piuă, tot degeaba.
Cuvântul deschide, cuvântul închide.
Cad fără șir cuvinte, necunoscute, omenești.
Cuvântul nu simte nici durere, nici milă.
Cuvântul se citește lângă lampa amintirilor.
A bon entendeur, salut!
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt
sunt un spațiu gol
cu un fruct oprit, înăuntrul său
sunt
fără mine de multe ori
sunt
o fereastră fără ramă, fără geamuri
sunt o cheie încuită în gândul meu
am devenit o lacrimă ce încet coboară
acum pe chipul tău
să nu mă mai cauți
pictez pe un apus o cruce
cu picături de sânge și sârmă ghimpată
sunt o marmură rece
poezie de Viorel Muha (octombrie 2018)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
O viață întreagă
... o viață întreagă am tăcut
tu bănuiai că te ascult
și altă viață-am tot visat
iar tu credeai că stăm la sfat
o viață întreagă-am tot cerșit
un strop adânc de infinit
îmi reproșai că îți cerșesc
mereu amarul "te iubesc"
o viață întreagă am jinduit
doar fruct oprit, neprihănit
oricum, simțeai că eu iubesc
inexistent nepământesc
o viață întreagă am tot mințit
că te iubesc, deși-am iubit
doar corp alene răsturnat
pe cel mai alb imaculat
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (24 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adam și Eva și fructul oprit
Biblia ne povestește,
Nimeni nu se îndoiește,
Ăsta-i crudul adevăr:
Eva a mușcat din măr.
A fost curiozitate,
A fost din naivitate,
Oare fost-a lăcomie,
Sau o mare neghiobie?
De Adam ce poți să spui?
Ispitit de Eva lui,
Luând pe Domnul în răspăr,
A mâncat și el din măr.
A fost curiozitate,
A fost din naivitate,
Din iubire de soție,
Sau a fost tot din prostie?
poezie de George Budoi din Păcatele și Păcătoșii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (18 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanță tahitiană
Tehura neagră orhidee
Nu ești nici floare,
Nici femeie!...
Dar, orice-ai fi așa cum ești
Nu-ți cer să-mi juri că mă iubești...
Nu-ți cer nimic din ce-ai jurat
Lui Paul Gauguin
Zugravul tău tahitizat
Pe care-abia sosit în Paradis
Tu l-ai mințit
Și l-ai ucis
Cu-același biblic "fruct oprit"...
Pacificul mi-e martor credincios
Că sufletul ți-e-ntors pe dos...
Nu-mi jura, deci, că mă iubești,
Nu-mi jura, căci așa cum ești
O biată insulară jucărie
Cu zece șiruri de mărgean la gât
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Versuri (1943)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre fructul oprit, adresa este: