Poezii despre artă și literatură, pagina 2
Mișcare
Valul neliniștit,
neobosit al mării,
e simbolul mișcării.
Experiențe trăite
cu ani în urmă
au creat peisajul
în care se consumă.
Noi înșine,
în permanentă mișcare,
creăm lumea din jur,
fremătătoare.
Înfruntăm ignoranți
noutățile vieții.
Ignoranța însăși
poartă viață
amestec de cunoscut
și necunoscut,
[...] Citește tot
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
13 strofe despre mancurți
Ei ne hăcuiră graiul
Și doina, și harta!
Ei, care astăzi vânează
"Literatura și Arta!"
Ei datina o spurcară
Barbar și sinistru!
Ei, care astăzi adulmecă
Revista "Nistru"!
Ei gâtuiră prădalnici
Biserici frumoase!
Ei ne răstigniră pe crucea
Lui '46!
Ei ne-au mânat spre Siberii
Cu pistolul din urmă!
Ei ne-au scos din ogradă
Văcuță și turmă!
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secretar de județ
M-aș face secretarul de județ,
Sau de ceva, la scurte intervale,
Nu vreun actor, poet, sau cântăreț,
Să iau și eu salarii colosale.
Ce reverii, ce har dumnezeiesc?,
Suprem e secretarul de județ,
Pătruns de interes cetățenesc,
În mână c-un pahar de Vânjuleț.
Mi-ar fi de-ajuns și-o lună pe un ștat,
Dar numai bugetar de-naltă clasă,
Cultura nu e azi vreun atestat,
Ci o ghiulea la glezna pernicioasă.
Măi prostule, tu te-ai făcut artist?
Nefericitule bătut de soartă!
Te-ai înhăitat cu un biet chitarist,
Colindători umblând din poartă-n poartă.
[...] Citește tot
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mesaj elucubrant
Aș vrea să-mi bucur ochii de frumos,
Dar ce știam că e frumos, dispare,
Îmi strigă-n față lumea că-i pe dos,
Iar eu sunt ultimul naiv sub soare
Și simt că adevărul ei mă doare,
Mai rău ca jurământul mincinos.
M-aș bucura de liniște în tihnă,
Dar tehnica permite astăzi totul
Și poa' să-ți fure dreptul la odihnă
Orice cretin care-și marchează locul,
Bufnind cu decibeli să-și facă moftul
Sau găurind pereți c-o bormașină.
Vreau să mă bucur azi de poezie,
Dar nu-i percep solia tulburată.
Mă simt deștept, lovit de nerozie
Ori cel mai prost de pe planeta toată,
Că nu mă știu de-a bunul gust în artă
Și... nu știu ce cu toții par să știe.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Opere de artă vii
Atâtea opere de artă
Ai marilor artiști ai lumii
Prezintă fața minunată
Și gingășia caldă a femeii
Chemarea gingaș-a iubirii
Se vede-n artă peste tot
În florile alese a firii
Și bine le văd cum eu pot
Cea mai gingașă ființă
A omenirii e luată
Și e transpusă cu credință
În arta fină prelucrată
Și chipul gingaș al femeii
În artă parcă e o țintă
Spre ea se-ndreaptă și ateii
Pe orice credincios l-ncântă
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (29 decembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Razna
Multe pot s-o ia razna, tot ce merge bine,
Va merge prost, desăvârșitul viază fără scop,
Însingurat și neînțeles, poetul se înfrățește cu Leviathanul,
Scrie mult, băiete, până când mâna îți va cădea uscată,
Computerul va exploda, cititorii te vor ocoli ca pe o umbră suspectă,
Mozart a depășit orice limite, dar nu de asta a murit, a scrie puțin este o artă,
A nu scrie nimic este un Everest al anonimatului,
Că omul se află în om, zice oricare, crinul se regăsește în crin,
Autorul lalelelor a murit de tristețe, fiecare filosofăm în căutarea
Propriei esențe, îți bei propria supă, nu compara A cu B, eu cu el,
Un orb îș zărește mai lesne pe Dumnzeu, dar nu orice surd este Beethoven,
Legea cantității se referă la bani, la zilele rămase, cine îți numără versurile?
O fi un contabil la Fondul Literar. Cantitatea este o măsură a morții,
Nu iubesc pe cei care nu vorbesc, ca niște tramvaie oprite în depou,
Prefer plantele, pietrele, nu ați văzut ce mult vorbește un câine?
Pe tine, iubito, te voi săruta de o mie de ori pe noapte,
Starea de bine de la Dumnezeu vine, dar nu tot ce vine din ispirație
De la Dumnzeu vine, suntem oare otravă unul pentru celălalt?
Lupta cu Dumnzeu este zadarnică, Îngerul va învinge,
Ai plecat la mare disprețuindu-te pe tine și pe ceilalți,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossa valorilor
Moartea este o favoare...
Eminenți ce ne tot mint,
Puzzle, critici literare.
Luptă,-n suflet sfredelind
Ploaia care-n inimi arde...
O tornadă-n călimară,
Val de verbe, iz de șoapte,
Peste-o literă amară.
Moartea este o favoare!
Corbi cu litera-n tipsie
Zboară-ntruna. Din ziare,
Pentru-un ciob de poezie,
Croncăne precum un tunet
Și rănesc pământu-n noapte,
Iar după atâta trudă,
Primesc doar un blid de șoapte.
Eminenți ce ne tot mint,
Slăvit fie cașcavalul!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trucurile cafenelei... "literare"
Încerc să fac o caldă analiză
La o ceașcă rece de cafea
Stând în picioare,
Căci la mese nu e loc...
Și mi-a luat timp să intru-n priză
Să fiu și eu așișderea,
Să-mi iau un aer oarecare;
Să pot, de alții să-mi bat joc.
Presupunând că ești un stoic
Și nu renunți din prima zi
La un melanj de bun venit
-Ce e-un amestec de capcană
Printr-un limbaj din mezozoic
Cu scop precis de-a se hlizi-
Vei fi-n final tot "neprimit"...
La farfuria cu tocană.
Că-n fond nu-i loc de-arome fine,
Nu e cafeaua elixirul,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În iarnă
În iarnă ogorul alb și rece strălucește.
Ceru-i monstruos și singuratic.
Stăncuța se rotește peste iaz buimacă
Și vânătorul din păduri sosește.
O tăcere pe negrele vârfuri locuiește.
Scântei grăbite dintr-o colibă fug.
Departe-alunecă o sanie cu meșteșug
Și luna-ncet gri sus se ivește.
Sângerează-ncet pe câmp vânatul
Și ciorile se bălăcesc în sângele-mocirlă.
Stuful se clatină galben ca o codîrlă.
Ger, fum, un pas în gol călcatul.
Comentarii
Hans-Georg Kemper1 a interpretat textul dintr-o o perspectivă structuralistă, ca o lucrare de deconstrucție a formelor tradiționale de poezie și ca o dezvoltare a unei "picturi poetice într-un stil de serie".
Textul poate fi privit ca un exemplu caracteristic pentru ceea ce Trakl descrie într-o scrisoare către prietenul său din copilărie, Erhard Buschbeck, în iulie 1910, ca "manieră trudită", ca "patru versuri, patru părți individuale dintr-o imagine introduse într-o singură impresie".
[...] Citește tot
poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
O seară de toamnă
Satul brun. Un întuneric se arată
Des pe ziduri, ce stau în toamnă,
Arătări: bărbați femei, a morții doamnă
În reci odăi un pat le-așterne mirată.
Aici se joacă prunci. Umbre grele se întind
Peste bălegar. Servitoarele-s pe ducă
Prin umeziri albastre și apoi apucă
Să vadă împlinirea clopotelor pălind.
Petru cei singuri e o crâșmă-n drum;
Înconjurată de negre arcade,
Plină de argintiul fum de țigări.
Dar permanent e propriul negru-n fum.
Bețivul sub a arcadelor umbră șade
Uitându-se după plecatele păsări.
[...] Citește tot
poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre artă și literatură, adresa este: