Poezii despre calități și existență, pagina 2
Chiar dacă...
Chiar dacă îți apune "soarele " bucuriei,
să știi că există " luna " înțelepciuni.
Chiar dacă două mâini te lovesc,
ai și tu tot două cu care să te aperi.
Chiar dacă îți pierzi o speranță,
sădește alta în locul ei,
nu se știe când se va adăuga
buchetului de împliniri și te vei bucura mult.
Chiar dacă alții te îndrumă spre drumuri greșite
care să te ducă la răscruci de rătăcire,
tu mergi mână în mână cu încrederea în tine
și cu înțelepciunea având mult curaj.
Chiar dacă tu ți-ai greșit drumul,
să nu crezi asta,
trebuie să înțelegi lecția lui de viață.
Chiar dacă pierzi,
să știi că pierzi mai mult
dacă te oprești la această pierdere tot regretând,
nu ai timp să pierzi și timpul continuă,
ca să câștigi altă rundă.
[...] Citește tot
poezie de Elena Bogdana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Captură de ecran
În feed aceleași
Știri de ultimă oră
Nu știu ce lansare de gală
A unui autor
Necunoscut
Fragmente din
Filosofii de duzină
Speakeri motivaționali
Să ne facă
Existențele
Mai suportabile
Modele
De carieră
Mereu despre
Cum să trișezi
Cum să transformi
În câțiva pași
Viața ta
În ceva rentabil
Să fii într-o poză
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Repere
Trăiesc imperceptibil doar printre puncte de reper
ce mi se dau încă; multe primite, neîntrebat de le prefer.
Nu am știut nimic -și-i despre mine- și niciodată nu voi ști
cum m-am născut, când am ieșit, intrat, venit și nici când voi muri...
Nici cel puțin de cât de bun am fost nu știu... sau cât de rău;
n-am calitatea să mă judec singur, altul mi-e călău.
Nu știu, oricât m-am pregătit -și cât m-am pregătit- de-am competență...
Până și-n dragoste cutume mi s-au dat... Și mi s-a luat din existență.
Mă uit pe cer 'ntr-o noapte, asta, într-o primăvară, după ploaie;
ce neînsemnat sunt, nici măcar un punct, nici cel puțin un licărit-văpaie...
Ce mult aș fi dat totul, m-aș fi dat pentru-a mă ști, pentr-o părere,
să știu mult peste timp, cândva, de voi fi parte din repere?...
Dar n-are rost să m-amăgesc, în fond sunt două emisfere
ce greu, ce greu le-am câștigat și-s primele ce-mi pierd, cele mai efemere.
Noroc că singur mi-am fantomele de libertate, mă strecor citindu-mi ere
ce-am moștenit și-așa-mi mai prelungesc pulsații de pulsar, în lungile-mi artere..
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pescarul
Deși eu încă îl mai pot zări
Pe bărbatul pistruiat scuturând țigara
Cum urcă-n zori dealul înnegurat și gri
În haine cenușii de Connemara
Pentru-a merge la pescuit pe mal de ape,
A trecut mult timp de când am început
Să rememorez și să mi-l aduc aproape
Pe omul simplu din propriul meu trecut.
Toată ziua l-am privit atent, față-n față,
Sperând că voi afla acolo,-n acel chip,
Secretul rasei mele-ascuns în ceață
Și realitatea-n primordialul arhetip:
Oamenii de azi care nu-mi plac
Și morții pe care i-am iubit,
Lașii stând pitiți veac după veac
Și obraznicii trăgând folos necuvenit,
[...] Citește tot
poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plugușor 2020
Aho, aho, români sărmani,
S-aveți un lighean cu bani
Nu din mită, ci munciți
Să fiți și voi înstăriți!
Mâine, anul se-nnoiește
Plugușorul se pornește
Să vă spună realități
C-aveți multe calități!
Ați votat pe la locale
Făcând schimbări epocale
(Asta, unde n-ați lăsat
Pe loc, același "cârnat"...)
Ați votat parlamentari
Cam pe-aceeași panglicari
Cu ceva excepții, dară
Nu facem noi primăvară
Din vreo nouă floricele
(Care nu-s "cele mai cele"...)
Se-ncheie un an ciudat
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu din Citatepedia (28 noiembrie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglindiri... în cioburi
Mi-am scos din suflet la mezat
Cu gând să facă toți la fel
Și doar mă simt ostracizat
Mă pedepsind, fără vreun țel.
N-am ascunzișuri de substanță,
Trăiesc în limita rușinii,
Am crez de minimă importanță
La tot... Că-s parte omenirii.
Aștept cu sufletul la gură
-De când din naștere sunt parte-
S-avem aceeași aventură,
Că-n fond nimic nu ne desparte.
Dar nu-i răspunsul pe măsură,
E lumea toată mitomană...
Se practică ades "arsură"
Justificând-o "cleptomană"?...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un coș plin cu pâine proaspătă
Profetul Mohamed a zis:
"Nu există tovarăș mai bun
pe acest drum decât faptele tale. Ele îți vor fi
prietenii cei mai buni sau, dacă ești crud și egoist,
faptele tale vor fi șerpi veninoși
trăind în groapa ta."
Dar spune-mi,
poți desfășura o muncă de calitate fără a avea un învățător?
Poți măcar ști ce înseamnă așa ceva în lipsa
unui Maestru? Gândește-te că pentru a trăi, chiar modest,
e nevoie de o minimă instruire.
Mai întâi vine cunoașterea,
apoi, îndeplinirea muncii propriu-zise. Mult mai târziu,
poate după ce vei murit, va crește ceva
din ceea ce ai făcut.
Caută ajutor și îndrumare
în oricare ar fi meseria pe care o înveți. Caută un învățător
[...] Citește tot
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umorul
De n-ar fi existat prostia
Și viciile-n astă lume,
N-am fi știut ce-i parodia
Și... care-ar fi știut de glume?!
Noroc că El, deloc zgârcit,
Pe lângă celelalte toate,
Mărinimos ne-a oferit
Și-aceste daruri minunate,
Aceste scumpe nestemate,
Ce umoriștii le-au bătut
În fraze, rime sincopate,
De când umorul s-a născut,
Maeștrii înzestrați, ce-n viciu
Lovind, îl fac pe cititor
A trece prin acel supliciu
Produs de musca de pe bor,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nihil Sine Deo
Vin pe furiș în primăvara vieții tale,
Să-i fac cadou, o rază de culoare și splendoare,
Nu îmi doresc putere, faimă, ori bogăție...
Lumea ar fi mai bună, doar Bunul Dumnezeu să le deție.
Dumnezeul iubirii veșnice este lumina conștiinței noastre,
Să Îl conștientizați trebuie să vă uitați în sufletele voastre.
Visele albastre și senine îs blânde ca de vară,
Culoare ca nestemata de opal, tot sufletul îl spală.
Aduc comori culese dintre astre,
Lumea ca să se bucure de nopțile albastre,
Pe toata lumea aș vrea s-o fac ferice,
Oamenii niciodată ca să nu se oftice.
Femeia-i dulce de-ți vine să-i dai Luna,
S-o cucerești e imperativ să îi arați și să-i explici natura și scriptura.
Frenetic zboară fluturi colorați și albi prin iarbă,
Nunta de vis, nimeni în veac să nu le-o șteargă.
[...] Citește tot
poezie de Cînepă Ștefan (1 martie 2021)
Adăugat de Cînepă Ștefan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scurt
Scurt, concis și mult profund
e curat ca un coșar,
gândul domnului Einhund
ne influențează rar.
Că-i precis, n-am îndoieli,
cu morala e mai slab,
discobolii-n carusel
îl salută ca pe-un ștab.
Personaj animalier
știe a vorbi romand,
are zilnic caracter,
disconfort & redundant.
Cu umorul stă perfect,
ce gândește e invers,
el răspunde la obiect,
joacă șah în stilul pers.
Nici defuncții nu-s iertați,
fiecare-i cu păcat,
din orbite ochii-i dați
când vă spune ce-a aflat.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre calități și existență, adresa este: