Poezii despre creștere și timp, pagina 2
Fă nani!
Trecu această vară
Ca pasărea ce zboară
La fel vor trece anii
Iubita mea... Fă nani!...
Aș vrea să stau cu tine
Zile și nopți senine
Dar mici ni-s acum anii
Iubita mea... Fă nani!...
Va veni însă o zi
În care vei auzi
Că am crescut cu anii
Iubita mea... Fă nani!...
De-atunci vom fi tot una
Ca Pământul cu Luna
Și-ncet să treacă anii
Iubita mea... Fă nani!...
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scheletului
Eu te-am purtat cu seriozitate
În trupul inestetic și vulgar:
O îngăimare de eternitate
De clar de lună mort, și var.
Te-am deghizat cum am putut mai bine
Păstrându-te intact ca pe-o mumie,
Și ai crescut neturburat în mine
Așa cum scrie în Biologie.
(...)
poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unghiile
în timp ce-l mângâiam
ecranul s-a făcut una cu palma (?!) iar palma
s-a făcut că râcâie pixelii
din ecran
unghiile au mai crescut
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statornicie
Cresc
cu rădăcinile-n sus
sunt copacul vostru
cel mai supus
priponit de-o rază de lună
cu crengile înfipte-n pământ
eu sunt rândunica nebună
și toată iarna o să vă cânt.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amoru-și are harul său
Amoru-și are harul său
Și libertatea ne învață:
Alegi și tu, aleg și eu,
S-a stins iubirea, totu-ngheață!
Și crește ura certăreață:
"Nici nu mă știi, nici te-am știut,
La naiba dragostea pe viață
Și ani de chin pentru-un sărut!"
poezie clasică de Francois Villon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prefacere, prefăcătură
Nopțile mele
Sunt zile grele
Trec anevoie
Mă simt ca Noe
Și crești noianul
Este cât oceanul
Iar sufletul pește
Se face, trăiește.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O să urc
la piață. piața dacia e în nori: o
să cumpăr o rață.
sălbatică. în timp ce pasărea-i zboară
pe var(z)ă (?!) ochiului pe
fereastră-i cresc penele pleoapei. de
mii de ani: două mii.
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima largă
fă-mi loc în inima ta
am un metru opt
zeci și o sută de kilograme
(?!) -
în ultimul timp am crescut
pentru tine
ar fi un gest oarecare
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvintele dor în gât
Ca și cum
ar crește din gât.
E ca și cum
rădăcinile lor
ți-ar străpunge pieptul.
Din voci,
încolțesc tăceri
dese
și umbroase.
Vor fi zile însorite
și săptămâni înnorate.
poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar tu
Doar tu
poți împrăștia lumina
acolo unde întunericul
țese tăceri
doar tu
poți strivi timpul între degete
și clipa să curgă în cuvinte
ești liniștea
eternei îmbrățișări de gânduri
mi-aș așeza inima în palma ta
să crească sâmburi de iubire
pe linia vieții.
poezie de Denisse Huzum din Însemne
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre creștere și timp, adresa este: