Poezii despre filozofie și poezie, pagina 2
Opțiunea editorilor
În curând voi fi mort.
Vor rămâne, poate, zece poeme
în care copiii idioți
vor găsi animalul numit okapi, furnicarul,
pe Napoleon, pe Savonarola,
Kamceatka, insulele Sondei.
Profesorii lor, tembeli ca și ei,
vor scoate de-aici, fără multă osteneală,
câteva lecții de istorie și de geografie.
Mai târziu, devenind adulți
se vor scufunda, la rândul lor, în proză.
Totuși, un filozof de provincie
va scrie despre opera mea o teză stufoasă,
indigestă, tâmpită.
Editorii vor refuza s-o tipărească,
și, după cea mai bună logică, poemele mele
vor muri de îndată.
poezie clasică de Alain Bosquet, traducere de Maria Banuș
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul
Dezbrăcat de stele, cu lumini pierdute
Printre maniere sau simple redute,
Se înalță gândul din ocean de vreme,
Rostuiește Calea și-uită să ne cheme.
Chiar și filosofic, piatra-i tot mai seacă,
Lasă apă multă, pe gârlă, să treacă,
Nici că ne mai pasă cum va cerne sita,
Amărâți de viață, ne plângem ursita.
Încă o idee pare că-și frământă
Curcubeul firii din lumea cea sfântă,
Steaguri arborate între cer și lume
Concluzionează în versuri postume.
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem filozofic pentru S
III
Peste câte o catedrală ochii îți alunecă, o învăluie toată și apoi se ridică spre cer.
La o bisericuță pictată, în schimb, privirea ți se oprește pe un detaliu,
fie că e peștele ce duce la Judecata de Apoi bucata de om ce sfâșiase,
fie că sunt pătimirile Sfântului Nichita.
Apoi privirea îți fuge de pe pictura exterioară spre iarba din jurul bisericii,
spre câțiva arbori, și se oprește acolo. Unde ne e cerul? Unde ne e îndrăznirea?
Transcendentul a coborât aci, cum spunea poetul; ne e greu să mai săltăm cerul la loc,
în tării și atunci îl lăsăm așa, prăbușit în amestecul nostru de necredință și credință.
...
poezie celebră de Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poruncă
leg noapte albă
de noapte albă
de noapte albă
și filozofez de doi bani
dumnezeul poemelor mele
nu-i decât o însumare de anormalități
și un creier jumătate inimă - jumătate normal
poruncă
"să nu-ți faci chip cioplit după fiara din tine"
poezie de Alina Florica Stasiuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Covorul magic de cărți
dedicat Melaniei Cuc
poetul își puse cărțile
scrise, chiar de el, la picioare;
împreună formau un covor
pregătit, prin lume, să zboare.
apoi le spuse și celorlalți:
-veniți, e un covor fermecat,
dacă știți pe de rost un poem,
va va duce spre locul visat.
ceilalți au venit, dar tăceau,
privind spre covor cu regrete,
nu știau nici măcar un cuvânt
chiar de-aveau mobil și... tablete.
iar câțiva, de frustrare-au călcat
pe covor, ștergându-și pantofii;
nu aveau nevoie de pilde,
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea (10 aprilie 2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnule, ma confundati. N-am iluzii auctoriale. Port toate volumele mele viitoare "in cap" si cred ca "incap" perfect acolo. Fiind [...] | Citește tot comentariul
Izvor poetic
versuri mă transpun în primăvară dulce
muzica sublimă mă înalță pe culmi
spiritul de veghe nu vrea să se culce
străbate codri de mesteceni de ulmi.
iubirea fecundată plămădește vise
universul s-a deschis pentru sufletul meu
cântă simfonia fericirii promise
netezește calea către Dumnezeu.
izvorul meu se umple cu versul duios
se-ndreaptă cu frecvență spre cascadă
mă scald entuziastă în torent voluptos
sufletul meu mângâieri vrea să vadă.
filozofi și poeți cu spirit sfătos
nu-mi lasă conștiința în bezne să cadă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima oară
a fost de fapt
prima prima oară
am dat pagina cu degetul
muiat în gură îmbibat
cu saliva de deglutiție
înghit cuvintele bălmăjite
de un om ratat
foile se vaită în dulci stihuri
a fost prima oară
când am suflat urmele
de materie ce sprijină universul
era o filosofie cosmogonică
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naturalmatica...
Vers cu vers egal cu-o strofă,
Fir cu fir se leag-o stofă,
Doagă-n doagă pune-o cofă,
Rău cu rău o catastrofă;
Gând cu gând, filosofie,
Punct cu punct o simetrie,
Piesă-n piesă, sculărie,
Ritm cu ritm fac melodie;
Stea cu stea fac universul,
Pas cu pas succede mersul,
Șarm cu șarm concep demersul,
Vorba-n vorbă compun versul...
(Spun de la gestiune-acei
Unu și-unu fac cât vrei...
Unu și-una-ntr-un bordei
Pe puțin fac numai trei...);
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (19 martie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Filozofia poeziei
mândria poeziei reflexele atâtor aparențe
structuri închegate- dans de umbre supreme
realități esențiale transpuse cu decențe
din flăcările sufletului mereu se nasc poeme.
lumini care învăluie munți semeți de trăire
lupta dusă cu ceața cu negurile multe
ceasuri năucite de cea mai târzie iubire
stele scoborâte peste sentimentele oculte.
suspinele din noapte tulbure vibrații
dar muzele în ochiul minții se oglindesc
refugii în versuri sunt scăpări de agitații
când toate simțurile spre cer se alungesc.
plutirea pe valuri în mări de meditații
mari opere de seamă la poeți se-ntâlnesc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plâng în versuri
după ce mi-am pierdut echilibrul
la un schwarzwalder kirschtorte
e dorul lui schiller din valea rece
sau viermele din anticariat
care se hrănește cu sistemul filosofic
conceput de hegel
la nietzsche nu atentează nimeni
nici echilibrul meu pre
car după mine caietele cu versuri
scrise cu stiloul
dacă vă interesează
și trebuie să fiți inte
resați de poezie bună
este un miracol care trăiește în haos
încă un rote grutze
și glicemia urcă-n ceruri
fără aerele de poet inter
galactic
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre filozofie și poezie, adresa este: