Poezii despre păr roșcat și viață, pagina 2
Moartea Mădălinei
Pe crucea de piatră au fost încrustate,
cuvinte cu care tu pleci din cetate.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai înfrunzesc gorunii.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai înfloresc salcâmii.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai zboară nici lăstunii.
Pentru tine, Mădălina,
a venit sfârșitul lumii.
Pentru tine, Mădălina,
florile n-au înflorit.
Pentru tine, Mădălina,
timpul în loc s-a oprit.
Pentru tine, Mădălina,
soarele în zori s-a stins.
Pentu tine, Mădălina,
doar lumânări s-au aprins.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (21 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
- Nu, nu e migrenă, - dar dă un creion mentolat și tu, -
Nici duh languros de pseudoartă, nici de vopsele în vesel spațiu-atu!
Viața în troacă începu cu o graseiată umedă șoaptă,
Continuând cu molateca fumegare a lampii cu petrol, mioapă.
Undeva la vilă, apoi în hățiș silvan orecum întristat,
Dintr-o dată nu se știe de ce ea izbucni în pojar liliachiu-fluturat...
- Nu, nu e migrenă, - dar dă un creion mentolat și tu, -
Nici duh languros de artă, nici de vopsele în vesel spațiu-atu!
De aici încolo, prin sticle colorate, mijindu-mă, văd destul de ciudat:
Cerul, ca buzduganul, amenințător, pământul, ca un pleș, roșcat...
Mai încolo - încă nu-mi amintesc - mai departe-i ca un film, la ruptură:
Miroase puțin a smoală și, se pare, a putredă, poate că de pește, untură...
Nu, nu e migrenă, ci frigul de spațiu, de infinit asexuat simbolic,
Șuierat de tifon sfâșiat, plus de chitară bubuit carbolic.
poezie clasică de Osip Mandelștam din revista "România literară", nr. 26/2008 (1931), traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șirul indian de metafore
la semnul din cerul neatins pianul cântă
notele muzicale orânduiesc fără sațiu
logodna culorii verde
copilul meu fidel iubirea munte
în frumusețea clipei de maturitate poetul
femeia cu părul de foc
și ochii de cer
un incendiu de argint jurăminte rostesc
în necuprins un portativ al naiului din ape
pe chipul ce arde mai presus de lume
val din albastru
nume
invidiat de busola orizontului visul de sidef
impresionante trăiri descătușate
trupurile noastre un miracol trăiesc
metafore.
Ca la un zvon ce lin adie
[...] Citește tot
poezie de Vali Nițu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada unuia ca tine
Nu sunt erou, dar nici vreaun vagabond,
Nu am iubit și nici n-am fost iubit...
Mereu fost-am îndrăgostit,
Când prea roșcat, brunet, sau poate blond.
Nu am cules doar o singură floare,
Nu m-am oprit doar la frumos și blând;
Ori mult am mers, ori mult prea stând,
Am cunoscut și dulci și-amare.
N-am fost vreun prototip care să-l placi,
Dorit, de nepătruns, fără s-aleg...
Tot de isteț pe cât am fost de bleg,
Printre bogați și printre săraci.
N-am fost văpaie, dar nici un invizibil
Și am trecut prin viețile a mulți...
Lipsit fiind, le-am dat tot la avuți
Văzut ca-nflăcărat, sau impasibil.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Radiografia clipei
Se nasc peste noapte imperii de zgură,
Bat clopote triste, se minte, se fură,
Se cântă Osana, curg râuri de ceară,
E moarte-n cetate, Hristos e afară...
Odăjdii-aurite si inimi murdare
Ard jertfe betege pe-ncinse altare,
Speranțe deșarte în albe-oseminte,
Râd dracii în barbă sub măștile,, sfinte".
Trăim o beție... e vremea din urmă...
Păstori cu simbrie se-nfruptă din turmă,
Mai marii-n calești își vântură nudul...
Se leapădă Nordul de teamă, iar Sudul
Se vinde pe-o ciorbă de linte, roșcată,
Nimic nu mai este cum fost-a odată...
Tâlharii fac legea si sceptrul îl poartă,
Păcatu-nflorește la rangul de artă,
[...] Citește tot
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricum ai fi
Femeie cu ochi albaștri,
Plângi cu lacrimi mari, cât aștrii,
Și zâmbești curat, ca zarea,
Chipul tău reflectă marea
Femeie cu ochi căprui,
De ce taci? De ce nu spui?
Tu iubești intens și poate
Mai puternic decât toate
Femeie cu ochii verzi,
Mă privești... oare mă vezi?
Ești atâta de frumoasă,
Floarea florilor în casă
Femeie cu ochii negri,
Atât de frumoși, integri,
Care mă pătrund profund,
În simțire și în gând
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vulpea și ursul
Vulpița cea roșcată și cochetă,
Ochi de mărgean, spirit de majoretă,
Ne-având răbdare s-aștepte sorocul,
Plecă-n lume să-și cate norocul.
Și mândră de blănița-i mătăsoasă,
Porni veselă și grațioasă,
Crezându-se, din toate, mai cu moț,
Deci demnă de cel mai de seamă soț.
Ajunse, astfel, drept la Parlament,
Unde știa că ursu-i "prezident"
Și își făcu intrarea triumfală,
Convinsă de victoria-i finală.
Văzând-o el, sexy și mlădioasă,
Pe loc o invită cu el la masă:
Bucate-alese, vinuri de 5 ani,
Că doar, ursul nu se uita la bani!
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă pentru femeia roșcată
Visez în scânteieri de poezie
La vinuri aspre și femei frumoase,
Purtat pe-ntinse mări, cu nostalgie,
De amintiri din zodii norocoase;
Părea că ai venit dansând cu elfii,
Cu sânziene și albaștri fluturi;
Când eu, cu vara îmi făceam un selfie,
Tu te-ai găsit, de guler să mă scuturi;
Cu ochi de ametiste violete,
Cu fața ta prelungă, pistruiată,
M-ai legănat în adieri discrete
Și m-am trezit la viață înc-o dată.
Venise toamna cu al ei răsuflet
Înfiorându-ți pletele roșcate,
Tu mi-ai zâmbit și mi-ai gravat pe suflet
Povești cu zâne, îngeri și palate;
[...] Citește tot
poezie de Marius Coge din Dansând cu elfii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vulpea și ursul
Vulpița cea roșcată și cochetă,
Ochi de mărgean, spirit de majoretă,
Ne-având răbdare s-aștepte sorocul,
Plecă-n lume să-și cate norocul.
Și mândră de blănița-i mătăsoasă,
Porni veselă și grațioasă,
Crezându-se, din toate, mai cu moț,
Deci demnă de cel mai de seamă soț.
Ajunse, astfel, drept la Parlament,
Unde știa că ursu-i "prezident"
Și își făcu intrarea triumfală,
Convinsă de victoria-i finală.
Văzând-o el, sexy și mlădioasă,
Pe loc o invită cu el la masă:
Bucate-alese, vinuri de 5 ani,
Că doar, ursul nu se uita la bani!
[...] Citește tot
fabulă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cățelul, amicul meu
Într-o curte, la o casă,
Cu flori mândre la terasă,
E-un cățel, ca nimeni altul,
Cred că-l știți și voi, Băiatul!...
Cu picioarele lui, scurte,
Se tot zbenguie prin curte,
Iar blănița lui tărcată
Se ivește după poartă.
Latră rar și cum se știe,
Nu prea face gălăgie,
Nici nu sforăie în somn,
Ce mai, parcă e un domn...
Pe când m-am apropiat
De cățelul, zis Băiat,
M-a luat cu binișorul,
Mi-a adulmecat piciorul,
Ne-am simțit, așa, deodată,
Buni amici pe viața toată.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza (8 iunie 2015)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre păr roșcat și viață, adresa este: