sprâncene

Sprânceana ta

Un haiku – sprânceana ta
(a-)mărginind absolut
în sufletul meu dragostea...

poezie de Dumitru Găleşanu din Pe corzile luminii (octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Galesanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn

De vrei soarta să-mi cunoşti,
Nu te uita la sprâncene.
Nu te lua după proşti.
Soarta mea e scrisă-n gene.

poezie de Dumitru Delcă (4 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muntele (după C. Petcu)

Muntele se termină
în vultur
eu sub şapcă
tu în papuci
amândoi sub sprânceana
bunicului după mamă.

parodie de Girel Barbu, după C. Petcu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire

(despre Ion Barbu)

El, Marele El,
m-a iubit – n-am ştiut, nu m-am priceput,
îi priveam chelia (era chel
Marele El)
şi sprâncenele răzvrătite
şi ochii în patru culori
încrustaţi în orbite
şi nu ştiam, nu mă pricepeam.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe ochii tăi umbriţi de gene,
Pe arcuitele-ţi sprâncene,
Pe gura ta cu gust de fragă,
As poposi o viaţă-ntreagă.

catren de Mihaela Banu (5 mai 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semn 12

Ea devenise încetul cu încetul cuvânt,
fuioare de suflet în vânt,
delfin în ghearele sprâncenelor mele,
piatră stârnind în apă inele,
stea în lăuntrul genunchiului meu,
cer în lăuntrul umărului meu,
eu în lăuntrul eului meu.

poezie celebră de Nichita Stănescu din Noduri şi semne (1982)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

şi plouă a soare
cu sprâncene de seară
şi plouă a rădăcini
cu un soare
şi plouă şi se face din nou

lumină şi seară.

poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

foaie verde, pui cu zeamă,
feisbucul este în pană,
toţi înjură azi de mamă,
material de epigramă,
ridicând dintr-o sprânceană.

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arcadă

Azi am văzut un ochi
Care mă iubea.
Vedeam bine că m-ar fi primit
Sub sprânceana lui.

Dar a venit un nor
Şi ochiul s-a-nchis,
Ori s-a speriat
Şi-a fugit în chipul tău
Lângă celălalt ochi,
Lângă fruntea şi lângă gura
Care nu mă iubesc.

poezie celebră de Marin Sorescu din Tinereţea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Damigeană

Damigeană, damigeană
Bucuria mea de-plină
N-ai nici merit, n-ai nici vină
Când e vinul pe sprânceană

Cât aş vrea eu să te iert,
Bucuriile păgâne
Nu mai vor ca să mâne,
Impecabilul deşert

Şi regretele iar scurmă
După dramul de noroc
Să te văd plină la loc
Că pe urmă, că pe urmă...

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!