Satana

Fandositei - Parodie după "Primăverii" de Şt.O.Iosif

O, tu, cea mai fiţoasă dintre dame,
Ce-ţi fluturi mândră, formele nurlii,
Pe toţi bărbaţii lumii-i vezi zurlii
Şi mult prea boi, la caru-ţi să se-nhame!

Cam des îi schimbi, de parcă-s pălării,
Te risipeşti, sărind din floare-n floare,
Dar anii trec, vei fi în renovare
Şi o să zaci cu dosu-n bălării!

Prea mult hormonii tăi se ambalară
Şi-ajuns-ai doar o damă de consum,
În timp ce toţi iubiţi-ţi se-nsurară.

Şi cănd vei fi curând sexagenară,
Cu plasmă şi cămin în livingrum,
Nici Scaraoţchi n-o să te mai ceară!

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stihuiesc stihuri spartane

Spaime slabe simt spasmodic,
Scâncete suspină seara,
Survolând sublim sahara,
Scuipă surâzînd sardonic.

Seve seacă sistematic,
Solitară surlă strigă,
Scrijeleşte Sfinxul siglă,
Surpă somnul simptomatic.

Singură sădesc stejarii,
Sap sub sâni semne savante-
Sclavă spusei simulante
Scriu sonate, scriu scenarii.

Scormonesc secrete sacre,
Savurând sonetul sării,
Scârţâie suitul scării,
Spre seninuri simulacre.

[...] Citeşte tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Ultima dorinţă" de Valentin David

Da' egoist mai eşti, de vrei
O pivniţă doar pentru tine!
Nu e mai bine, să fim trei
În bute, moartea şi cu mine?

Să stăm toţi trei pe internet,
Să scriem ''bau'' la toţi intruşii
(La un pahar de cabernet)
Şi ''interzis'' pe dosul uşii.

În loc de popă, pe Salam
Să-l invităm şi pe Satana
Şi s-o includem în program,
De-o vrea să vină Loredana.

Să-ncingem hora, pe butoi,
Să crape de necaz duşmanii,
Să curgă vinul în şuvoi,
De-or vrea, să vină-americanii,

[...] Citeşte tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de Paşti

Cristos a înviat — şi moartea
Zdrobit-a fost pe crucea sfântă!
În primăvara ce se-avântă
Răsună ceru-ntreg de cântec
Şi-n mine învierea cântă...
Zadarnic a-ncercat Satana
Să schimbe rostul mântuirii,
Căci prin pedeapsa răstignirii
Cristos a biruit mormântul,
Nălţând stindardul nemuririi!

De-aceia, sufletelor triste
Şi voi, sărmane inimi goale,
Uitaţi de răni, de spini şi boale
Cu ochii la Isus cel Veşnic
Aduceţi flori şi osanale!

Şi-aduceţi, mai presus de toate,
Dorinţa unei vieţi sihastre,
Dorinţa învierii voastre:

[...] Citeşte tot

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Morişca

undeva la dreapta se învârtea roata din hârtie
pusă de muma să alunge satanele
în direcţia vântului oamenii intrau cu sfială pe uliţă
scuturau praful de pe pantofi şi închinau pentru miri,
cineva de obicei o copilă punea căldarea s-o umple cu bani,
din cei ai ţiganilor, naşul oprea lumea în drum rupea turta peste pragul
imaginat de vârful bastonului cu măciulie de fier şi apoi puteau să se-mbete,
moartea în alb îmi mângâia părul, îmi dădea să beau ciocolată caldă
ciocârlia ducea către cer părerea de rău a mulţimii,
iar ea
şoptea duios privindu-mă cum numai mama o făcea
înainte să mă lase în curtea spitalului:
nu mâine, azi...

poezie de Dan Petruţ Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ucigă-l toaca

Iuţindu-şi caii către sat
Un ţăran venea întârziat.
Vânduse, pesemne,
Nişte lemne.
Tam-nisam, din goană,
Se ivi o cucoană.
Cucoană cu pălărie,
Pe-nnoptate, pe câmpie,
Ce putea să fie?
Arătare, stafie.
Ea şchiopăta, se poticnea stângace.
Ca o răgace.
Avea pantofi şi fuste veştejite
Şi parc-ar fi avut şi copite.
Parcă avea un beteşug.
Parcă ieşise-atunci dintr-un coşciug
Şi mai abitir
Venea din cimitir,
Ca o momâie.
I se strâmbase ceva

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sclavii lui Dumnezeu

Undeva, pe o planeta
Chiar a treia de la soare
Îşi trăiesc viaţa mizeră
O mulţime de-animale.

Printre multe orătănii
Chiar în vârful existenţei
Se află omul, fiinţa
Ce-a spus da independenţei.

Dependent însă de zeul
Care le-a făcut pe toate
Ce spune că e stăpânul
Şi oricând are dreptate

Omul îşi trăieşte viaţa
De sclav al divinităţii
Hranindu-se cu speranţa
Pentru ziua libertăţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Bogdan Constantin Proca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oameni şi şerpi

Motto:
"Ce oameni primitivi, murdari şi răi
Şi ăştia, Doamne, sunt copiii Tăi?"

Ce lume mică e în jurul meu!
Vieţuitoare fără idealuri
Mă simt ca legendarul Prometeu
Înlănţuit de stânci, bătut de valuri.

Nu toţi sunt oameni, încă nu s-au tras
Definitiv şi sigur din maimuţă
Au haine scumpe, ochelari şi ceas
Dar gena primitivă nu îi cruţă.

Încep să cred că sunt reptilieni
Trimişi la noi din altă galaxie
Ei nu au sânge cald, de pământeni
Fac dâre de şopârlă străvezie

Te uiţi în ochii lor – nu vezi nimic

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (15 august 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu
frunze de arhanghel, sânge şi nuci
în cruci de aripi alergi să aduci
patruzeci.

prin mâneci de timp, reci,
tu întuneci
cu fier
fecioarele mele de aer,
lumite de-o zi cu cald de sidef
pe gherghef de viori,
le zbori fără sori
în ger relief...

nicicând nu fu
mai pururea toamnă
de vii şi de vină
ce condamnă
pe buza-mi din struguri,
pe buza de-apus,

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a schimbat lumea

Nu înţeleg de ce în juru-mi toate s-au schimbat,
Tot ce înainte era rotund perfect, acuma e pătrat,
Natura-a luat–o razna, nu ştii cum să te–mbraci,
Zăpada–i mult mai rece, şi oamenii–s săraci.

Ziua–i acum mai scurtă, banii nu–ţi sunt destui,
Să te descarci de ofuri, demult nu mai ai cui,
Lumea e mai grăbită, nu–i mai ajunge vremea,
Iubirea de aproape s–a dus, lăsând în loc asprimea.

Viaţa devine tot mai grea, cu fiecare zi ce trece,
Şi sufletul din oameni acum, este nepăsător şi rece.
A dispărut din lumea noastră lucruri precum copilăria,
Contemporanii habar nu au ce înseamnă prietenia.

Floarea nu mai miroase, aşa cum mirosea odată,
S–a defrişat pădurea, apa din râuri nu–i curată,
Tot ce era-nainte dulce, astăzi e acru sau amar,
Şi viaţa noastră s–a transformat într– un coşmar.

[...] Citeşte tot

poezie de Paul Constantin (aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!