Poezii despre bărbierit și timp, pagina 3
Respirații politico-economice
Respirații politico-economice...
De la o vreme bărbații nu se mai bărbieresc
somnul și-l împlinesc
între două stații
de autobus
sau tramvai
micul dejun și-l iau în pauza de țigară
nu nu le mai pasă
copiii au spart tabla
la școală se fumează
pe la colțuri
în wc și-n ghereta portarului
fondul clasei a mai
crescut
un părinte
repară tavanul
altul rașchetează parchetul la trezorerie trei bugetari aliniați la ghișeele de la parter
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânul Moș Crăciun
Aș fi putut să cred cu zeci de ani nainte,
Pe când eram copil în satul dintre vii
Și nu aveam pe-atunci ca azi atâta minte,
Că Moșul cel iubit e-un basm pentru copii,
Și nici chiar prin liceu, chiar și la facultate,
Colegi la care eu, franc, nu m-am așteptat,
Cătau sa mă convingă, cu chestii fumate,
Că Moșul nu există și nici n-a existat,
Dar n-am crezut atunci și n-am să cred vreodat',
Când pruncul ce-a adus iubirea între noi,
A fost, la Bethlehem, cu daruri așteptat
De oameni înțelepți și nu de maimuțoi,
Așa că mă gândesc, acum, la anii mei
Cu primii ghiocei la tâmple, cum mi-ar sta,
Vâzând cât mă iubesc, să-i mint pe nepoței
Că "Moșul" care-l știu nicicum n-ar exista...
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cucerirea femeii
Când tânăr ești și plin de dor,
O cucerești așa ușor,
Cu un surâs ce-o pui pe jar,
Cu-o floare ce i-o dai în dar;
Cu o privire drept în ochi,
C-un "Să nu-ți fie de deochi!",
Cu o atingere de mână,
C-un "Te iubesc, frumoasă zână!";
Cu vorbe dulci, ce sună brici,
Cu-un cântecel ce i-l dedici,
Cu-o serenadă sub balcon,
C-un dulce vin de Sauvignon...
Când sănătos și tânăr ești,
Așa ușor o cucerești,
Cu o plimbare împreună
Sub un magnific clar de lună,
[...] Citește tot
poezie de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (10 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfântul Cutare Poetul
Orice atingeam, drăcia dracului, devenea poezie
astfel că ajunsesem, obsedat fiind că voi muri de foame, de sete,
să-mi ung mâinile-ntruna cu spirt albăstrui și leșie
paharul de vin se-ntrupa-n vers, scaunul, foile cu sonete
toate obiectele, mai mari sau mai mici, aparatul de ras
hainele, altimetrul, până și ochelarii, adidașii, ceștile de cafea
chiar și ființele, gălbuiul canar, Jean, motanul cel gras,
cățelul vecinilor, un bichon, stupoare: iubita - poezie și ea
așa că, nemângâind femei, lipsit de-un asemenea păcat
teologii așa-i zic, cu sau fără motiv, habar n-am,
de ce n-aș fi eu însumi, ca alții, încă și mai fraieri, sanctificat
să se-nchine toți apoi la mutra mea icoană strivită sub geam
dar faceți-o de pe-acum, fraților, să particip și eu
vreau o ditamai masa, lungă, lungă cât veacul, în curtea bisericii
și pe ștergare lucinde întinse de vreun firoscos alizeu
care să sufle ca foalele și-n fustele în care clericii
[...] Citește tot
poezie de Mihail Soare din Sfântul Cutare Poetul (septembrie 2015)
Adăugat de Georgiana Romanați
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Era timpul florilor
cu vremea, ai capătat statutul de mare putere.
cu trecerea timpului, mi-ai împânzit bulevardele de ambasade, consulate și reprezentanțe
iar azi, pe șoseaua dorințelor mele
îți trimiți ochii albaștri ca două mercedesuri spălate proaspăt
cu parbrizele înfulecând frunzișul roz de castani.
ai devenit o mare putere străină.
din zodiac, sateliții tăi mă fotografiază în mii de poziții, îmi spionează secreția insulinei
iau interviuri până și trusei mele de bărbierit
și îmi învrăjbesc de moarte numele cu prenumele, vârsta cu sexul
anotimpul cu troleibuzul, tiroida cu steaua
pe când în crivățul de pink floyd îmi beau cu orbire cafeaua.
de-acum, până și șoferului tău mă adresez cu efendi
până și lustragiului tău îi dau voie să-mi zică băiete
îi spun da, massa, gulerașului tău cu dantelă
îi croiesc și agrafei tale de păr rochii din zeci de metri pătrați de vitrină
vin într-un suflet când lenea ta clopoțește...
parcă ești un păun, cu bucureștiul înfoiat în spatele tău.
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Femeia este anotimpul călduros, e primăvară, timp frumos
Foaie verde lămâiță, cin' m-a pus să mă însor
Este-a mea, și când guiță, toate străchinile zbor;
Mamă, ce bătaie-i dau, am băut, m-am îmbătat
Eu o bat, ea zice crau, să vadă că sunt bărbat!
- Iar te-ai îmbătat bărbate, ce ți-am spus să nu mai bei?
Acum să-ți arăt carate, cu toți cocoșeii mei;
Ești un mare bețivan, să vezi ce te ciomăgesc
Sări acum până-n tavan, că te părăsesc!
- Te rog, nu mai da că doare, nu mai beau nimic!
Eu ți-aduc mâine o floare, lasă-mă să-ți zic:
Am băut, ultima oară, că m-ai supărat
Nu te mint, dracu' să moară, dorm de vrei su-pat!
- O să dormi în pat cu mine, te dezbăt imediat!
Te bat până faci pe tine, de ursuz bărbat;
Iar dacă mai miști în front, nu-ți revii în fire
Mori, și-ți fac din flori un ront, pentru pomenire.
[...] Citește tot
poezie de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense... (18 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crăciun pe mare
Velele, brice de gheață, tăiau în carne-acolo,-între Capul Sud și Capul Nord,
Puntea era patinoar de la prova la pupa, de la babord și până la tribord;
Vântul bătea dinspre nord-est, împingând turme de berbeci albi pe mare;
Adăpost? Doar lângă recifurile-ascuțite și stâncile albite de vânturi și de sare.
Mateloții, la resac, auzeau valurile în dimineața zilei friguroase;
În lumina vineție-a zorilor ne zăream fețele vineții, cețoase;
O zbugheam toți pe punte la țipătul sălbatic al înfriguratului nostrom
Tot ridicând, tot coborând, prin rafalele de vânt vela artimon.
Toată ziua-am luptat cu talazurile între Capul Nord și Capul Sud
Și-am tras de velele-înghețate luptând cu vântul dușmănos și ud.
În ziua rece ca o iubire lipsă-, n dureri amarnice și groază, în gura de fiord
Am înfruntat stihia navigând în volte spre nord și sud, spre sud și nord.
Ne-am ținut departe de Capul Sud, unde scrâșneau balaurii în ape,
Dar cu fiecare voltă Capul Nord se-aținea tot mai aproape.
Dincolo de pulberea salină se vedeau stâncile, casele și-ogorul gras,
Și paznicul de far în curtea lui, cu ochelari pe nas.
[...] Citește tot
poezie de Robert Louis Stevenson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre bărbierit și timp, adresa este: