crucificare şi suflet

Jertfit întru zidire

Ţi-au înflorit castanii, profesore, la tâmple
Şi porţile luminii mereu îţi sunt deschise
Vin îngeri să se-nfrupte şi cu nesaţ să-şi umple
Cămara cu poveţe ca să-şi clădească vise.

Tu îi primeşti pe toţi şi eşti precum o carte
Pe care-o răsfoiesc, setoşi, filă cu filă,
Îşi iau din ea cuvântul şi pleacă mai departe
Uitându-te pe-un raft, uzată şi fragilă.

Pe-altarul de lumină aştepţi crucificarea,
Un manuscris îţi este întreaga ta trăire,
Iar slovele cu suflet au întregit lucrarea
Şi pe copertă-i scris – jertfit întru zidire.

poezie de Angelina Nădejde (4 februarie 2014)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul vieţii

Viaţa-i o cădere înspre Cer
Şi-un rapid urcuş spre nefiinţă,
D-aia trebuie s-avem sfiinţă...
Omule, la tine, astăzi, mă refer.

Chiar de eşti sărac sau moşier,
Trebuie să treci prin pocăinţă,
Pentru semeni, tu să ai priinţă,
Că eşti preot, prinţ sau liftier...

Toţi ne-om răstigni, cumva, pe cruce,
Până şi o stâncă se dizolvă-n fum,
După cum se ştie, vieţile-s caduce,

Nu rămâne-n urmă, decât un parfum,
Sufletele noastre, însă, nu-s uituce,
Timp în care carnea ni se face scrum!

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mielul

în astă noapte
mă voi izbăvi de păcate
sub cerul privirii
întreb tăcerea de ce tace
întreb vântul de ce fuge
întreb ploaia de ce plânge
coboară îngerii din cer
e vremea ce vine
mă joc în iesle
cu timpul ce trece, se duce
câinii latră în vatră
miei plâng lângă cruce
o cruce croită dintr-un fag
de un bătrân cioban
rezemat de gânduri
trec mioare în vale
clopote bat în cale
făclia arde în cer
răstignesc sufletul în ăst trup
spre a primii lumina

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai răsare...

Mai răsare-un vers şi crapă
Scoarţa ţarinii uscate...
Şi-apoi alt gând se dezgroapă
Din simţirile îngropate,
Apoi altele se-arată
Încolţite, pe hârtie,
Până-o lume îngropată
Într-o inimă, învie...
Şi recolta ei bogată
La viaţă nouă îmbie
Trăinicia astupată
Sub rebela firii glie.

Şi-o viaţă neînsemnată
Îşi înseamnă la răscruce
O direcţie trasată
De-acea jertfă de pe cruce
Prin care-i vina spălată
Şi în suflet ne aduce
O pace nelimitată,

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cortina cade

Priviţi, plecăm cu toţii, rând pe rând
Ca nişte fluturi ce zboară doar o dată,
Cât de uşor ajungem o boare şi un gând
Iar partitura noastră se termină îndată.
Cortina cade iute şi peste-al nostru rol,
Mai fâlfâim plăpând din gene şi aripă,
Apoi, plecăm Acasă, după un lung ocol,
Iar scena vieţii, iată, dispare într-o clipă.
Rămâne scris aicea doar numele pe cruce
Şi-o amintire poate, de omul ce am fost,
Urme săpate-n inimi ce lacrima aduce,
De noi depinde totul, s-avem mereu un rost.
Suntem atât de trişti şi singuri la plecare
Doar îngerul trimis, tăcut ne-nsoţeşte,
El sufletul ni-l poartă către înalta zare,
Unde o lumină albă în ceruri îl primeşte.

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i singur Iuda vinovat...

Nu-i singur Iuda vinovat
de sângele ce se dădu.
Nici marii preoţi, nici Pilat,
ci lumea-ntreagă prin păcat!
Şi eu, şi tu...
Nu drumul greu spre Golgota,
nici biciul, când Isus căzu.
Şi dacă crucea grea era,
povara noastră şi mai grea!
Şi eu, şi tu...

Nu patru cuie L-au străpuns,
când El pe cruce se-aşternu.
Ci noi, cu sufletul ascuns,
cu mii de patimi L-am străpuns!
Şi eu, şi tu...

Nu doar bătrânii cărturari,
nu doar mai marii preoţi, nu!
Şi noi am râs cu ochi murdari,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Heruvimi,demoni cu ochi scanteietori

Era întuneric...
Afară, ploaia bătea cu pumnii
în pământ.
Iar eu, cu a mea cântare,
aduceam slavă profanului
crucificat.

Departe de mine,
culori fără număr
îşi deschideau spectrul
pe aripi de înger
atinse de om.

Heruvimi cu glasuri şterse
dansând vals pe ritm de salsa,
coborau zburând în cete -
departe de tine,
departe de noi.
Ascultă liniştea -
îmi spuneau într-un glas -

[...] Citeşte tot

poezie de Patricia Lidia
Adăugat de Ioana Dinea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe aripile crucii

mi's ochii lacrimă dospită
sunt strigăt în ceaţă
la miez târziu de noapte
păşind peste abisuri de suflet
sunt lacrima ploii pe ţărmul uscat
sunt fluture în noapte
căutând poarta
în lumina albastrului cer
sunt sursur tainic în lume
între cer şi pământ
spărgând clepsidra tăcerii
sunt şoaptă nerostită
aruncată peste petale de vânt
dar viaţa e vie, învie
mă întorc iar acasă din cenuşa străbună
păşind de la moarte pe cruce
dau lumii
o cupă de ceară şi un freamăt de cer
la porţi, îngeri
purtând cuvânt de lumină

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm de Februarie

procesez o amestecătură de sentimente
drumul bătrâneţii este tot mai greu
întâlnesc ostacole, multe impedimente
am temeri prin care mă rătăcesc mereu.

dar am primit şi o felie de fericire
muşc din ea cu forţă cu ardoare
o împart cu lumea frumoasă dăruire
nu înmulţesc amarul când totul mă doare.

n-am inventat păcatul nu-l crucific pe Crist
poezia inimii produce o iubire pură
din izvorul ei să bea când este trist
omul ce mă străbate setos fără măsură.

sufletul meu e vast ca oceanul Pacific
lumea mea interioară cu lacrimi o purific.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pagina filozofală

amintiri mă însoţesc freamătă în lumină
stelele tremură sus pe bolta cerească
când natura geme, suferă, suspină
extinsă în adâncuri de genă omenească.

urc falnica Golgotă am ajuns la răscruce
acolo e mântuitorul... lacrima de lumină
păcatul metafizic l-a răstignit pe cruce
căci nu e om pe lume să nu aibă vină.

spaime dilată timpul cuibărit în suflet
mi-e greu să fiu atentă la neantul meu
toate oasele mă dor de-atâta umblet
am căutat apropierea de bunul Dumnezeu.

mă pierd în paradox mă regăsesc în sunet
în filozofia vremii mă adâncesc mereu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!