Poezii despre existență și suflet, pagina 3
Sufletul
Taina sufletului este boală sigură.
Conștiință nepurificată sufocă sufletul.
Acolo unde Conștiința este pură, purifică sufletul,
Acolo unde nu există conștiință
Sufletul moare odată cu sufletul.
Armonia sufletului cu viața
Te înalță într-o lume purificată
Plină de viață și Lumină!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
...din întuneric spre lumină...
Sentiment obscur, o stare latentă...
Privesc oglindirea ei într-o ființă inertă...
Nori de furtună se-adună pe cer,
Dincolo de ei lacrimi pălesc,
Cad în ocean, în întuneric,
Vibrații se simt până-n abis...
Sufletul se pierde, totul e trist...
Speranța nu moare...
Se-aude din cer bătaie de aripi...
Lumina m-absoarbe din depărtare,
În sufletul meu aproape o simt...
Acum e trăire, nu existență...
Acesta-i finalul în Paradis.
poezie de Alexandru Nicovici
Adăugat de Alexandru Nicovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie de gânduri
Ploaie de gânduri
cu lacrimi de vară
a țesut peste suflet
pânza unei iubirii
care sărută infinitul.
Gândurile-mi sunt
zbor spre fericire.
Stol de pescăruși
își lasă libere
visurile frânte de
furtuna existenței...
Mă scufund alene
în valurile unui dor
pictat în speranță.
Mă înec în lacrima
necunoscută de tine
în adâncimea unui vis
care nu cunoaște
povara singurătății.
Vreau să ating
[...] Citește tot
poezie de Lavinia Elena Niculicea din Ploaie de gânduri
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Copac de timp
praful uitării-n
păianjen din fire
și-n clipe ochi
pun dreaptă
sau nedreaptă
uitare
gândurile amorțesc
colțuri ale minții-n
imagini fugare
depărtarea sufletului
din mine
mă aruncă undeva
în trecutul de mâine
mai există un gând
de mult rătăcitor
prin spații
care nu știe
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (februarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemare albastră
sunt o conștiință împăcată cu vaste reflecții
asupra existenței cu voaluri de mistere
elanul demiurgic cu nesfârșitele proiecții
a viselor cu aripi care se avântă sus în emisfere.
duhul sfânt îmi pare geniul pur al vieții
se pogoare în suflet la albastră chemare
atunci când se destramă tenebrele nopții
și iubitorul soare răsare iar din mare.
prin credință sacră îmi izbăvesc destinul
cu iubiri boeme mut muntele din loc
la cina cea de taină savurez festinul
Isus mântuitorul a pus în mine foc.
să ard întunecimea tot răul tot veninul
sufletul să-mi rămână structură de proroc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dragostea înseamnă multe lucruri
Dragostea înseamnă multe lucruri
și uneori noi nu suntem cu adevărat
siguri că ea chiar există;
dar tot ce știu eu
este că dacă mi-ai arăta
sufletul ei
într-o fotografie,
nu ți-aș mai cere
să le văd și pe celelalte.
poezie de Christopher Poindexter, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carte poștală 1
Sus, lângă Turnul Alb, e gri,
E rece, vânt și ud.
Jos, cerul Tâmpei se-nnegri
Și nu există Sud.
Brașovul fără tine-i mort,
E sumbru, rău, urât.
Biserici negre-n suflet port
Și orgi dogite-n gât.
Contemplu-n cimitirul grec
Un nume brâncovan.
Și-aș vrea să plec, nu pot să trec,
Și te aștept în van.
N-am să revin, n-ai să revii:
Munți mici, munți mici și triști...
Nu mai există oameni vii:
Tu - singură - exiști.
poezie clasică de Romulus Vulpescu din Arte & Meserie (1979)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet gol
Ai apărut de nicăieri
Și mi-ai luat versurile-n mână,
Le-ai frământat cu primăveri,
Cu tot ce-aveai la îndemână.
Te-ai bucurat că scriu cuvinte
Ce-ți mai aduc o alinare,
Promit, de-acuma inainte,
Scriu pentru sufletele goale.
Goale de doruri ce nu vin
Sau de gene înlăcrimate,
Care trăiesc doar în suspin
Si din durere-și fac calmante.
Căci au o boală făr' de leac,
Sunt ocolite de iubire,
Eu ce să fac, cât pot să tac
Cand poezia li se cuvine.
[...] Citește tot
poezie de Mihail Coandă (18 noiembrie 2016, Rîpa, Motru)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agresorului meu
Un bețiv, lipsit de minte
și c-un suflet de ateu,
m-a bătut, fără motiv:
mușchii fiind creierul său!
Și se laudă bețivul
că e plin de bani și pile,
el crezând c-aceste lucruri
sunt valori ce-i dau "sclipire".
Se mai bate-n piept, cu pumnii
și e mândru ca un diavol,
c-a putut să-mi spargă capul:
criminalul și bastardul!
Dar nu știe că pedeapsa
va cădea pe capul său
și atunci va înțelege:
Că Există Dumnezeu.
poezie de Aneta Timplaru Horghidan (7 septembrie 2018), traducere de Ioan Ioncy
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tonuri
zi de zi zi după zi continui să-mi îndepărtez sufletul
și deși pare că am totul sub control
îmi ameninț existența și fiecare înțelege altceva
în mintea lor sunt un om singur la fel și dumnezeu
un dumnezeu singur
și îmi spun usor
nu există trezire
există doar o structură a morții
un animal pe care-l mișcăm
azi!
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre existență și suflet, adresa este: