Poezii despre religie și săptămâni, pagina 3
Dumnezeu a creat lumea
La începutul lumii noastre
Nu era cântec, cât de mic,
Nu era cer, nici mări albastre
Nici soare nu era; nimic...
Dar pe când primul strop de fire
Nu exista, nefiind făcut,
Era din veșnicii, IUBIRE,
Isus Cristos, fără-nceput.
În prima zi a săptămânii,
Lumină Domnul a creat.
Și, izvorând din marea taină,
Ea-i primul dar ce ne-a fost dat.
În ziua-a doua, Dumnezeu
A construit un cer senin;
Sub el oceanul nesfârșit,
Pe el nori albi și vântul lin.
A treia zi, creind uscatul
[...] Citește tot
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imn pentru tineretul condamnat
Ce clopote bat pentru oamenii care mor ca niște vite?
Doar monstruoasa furie-a armelor scuipând moarte.
Doar lătrăturile mitralierelor, cadențate și rapide,
Pot însoți rugăciunile lor grăbite, disperate.
Pentru ei nu mai există jigniri; nici rugăciuni, nici sunet de clopot;
Nici voci care să-i plângă mai puțin corul venit din fortărețe,
Fiorul, corul dement al gemetelor făcute de obuze peste tot;
Și trompetele mânându-i spre cețuri încercănate de tristețe.
Ce lumânări pot fi aprinse pentru-a fi izbăviți de-acest ceas?
O, nu, nu în mâinile băieților, ci în ochii lor
Vor străluci ultimele scântei de bun rămas.
Paloarea pe fruntea fetelor va fi giulgiul lor mângâietor.
Flori, tandrețea unor minți înțelegătoare,
Amurgul, o coborâre de jaluzele-n zilele cu soare.
***Locotenentul Wifrid Owen a căzut în luptă pe 4 noiembrie 1918, în timpul traversării Canalului Sambre-Oise exact cu o săptămână înainte de semnarea armistițiului care încheia primul război mondial.
poezie de Wilfred Owen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Opacitate
singurele vești care mai ajung aici
o dată pe săptămână
odată cu mașina de pâine
și cu strigătul păsării aruncând o privire
cât să facă o secundă lumină
fracțiunea aceea în care
ulița reapare din gol
cu merii ei cu cireșii... cu brusturii
înfășurând în frunzele lor rănile
ce uitaseră să mai doară
nici nu apucăm să ne recunoaștem!
ca o lepră pustietatea
încercuiește curțile noastre
de la un capăt la celălalt praful se așază
pudră mistificatoare a identității
ne îngrămădim... oboseala se suprapune
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu ființele fii drept!
Prima zi din săptămână
Mă gândesc să merg la târg.
De prin sate, din comună
Și de-aiurea, vin cu sârg
Gospodari ce se îndreaptă
Înspre piață de cu zori.
Oamenii fac parte dreaptă
Și-s cinstiți ca vânzători
Și nerăbdători așteaptă
Cât mai mulți cumpărători.
Drumul principal răsună...
Zgomotele de la roți
Parc-așa ar vrea să spună:
"Piață bună pentru toți!"
Calea ce conduce-n fine
Spre tarabele-ncărcate
S-a mai degajat, ce bine!
Ca să mai respiri, se poate.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza din Irundel și Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Henry Phipps
Am fost Inspectorul școlii duminicale,
Președintele de carton al fabricii de vagoane
Și al celei de conserve,
Acționând în beneficiul lui Thomas Rhodes și al clicii de bancheri.
Fiul meu, casierul băncii,
S-a căsătorit cu fiica lui Rhodes.
Îmi petreceam zilele săptămânii făcând bani,
Iar duminicile la biserică, în rugăciune.
Eram o componentă în mașinăria tuturor lucrurilor, așa cum erau:
Bani, stăpân și slujbaș, om alb
Vopsit cu credința creștină.
Și, apoi:
Banca a dat faliment.
M-am uitat la mașina sfărâmată
La roțile dințate care se blocaseră,
La pinioanele rupte, la șuruburile îndoite;
Doar banda transportoare de suflete mai era bună de refolosit
Într-un nou sistem devorator de vieți,
Pe care ziarele, judecătorii și magicienii banului
Îl vor proiecta și construi iarăși.
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu Florii cărarea presărată
Ne-ai trimis, cu mană, ploi cuminți,
Florile să-și ducă rostul împăcate,
Gânduri să nu curgă spre păcate,
Ne-ai vegheat cu Îngeri și cu Sfinți.
Ochi-ai balsamat cu libertatea
De a contempla, divină, clipa,
Cu senin sublim hrănind aripa,
Întrematu-ne-ai, fragilă, sănătatea.
Sufletele în flaute prefaci,
Rugile să ne cântăm întru iubire,
Frunțile mângâi a mântuire,
Sub genunchi cu palmele te-apleci.
Grija de Părinte, necondiționată,
Ne-o așterni sub talpă a-ndemnare,
Cu Florii pictezi a verdelui cărare,
Să pășim în Săptămâna Luminată...
[...] Citește tot
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arta Educației
Aceasta-i arta de-a trăi, copile:
Să fii curat la suflet și la trup
Iar viața ta să n-o măsori în zile
Ci-n fapte bune precum mierea-n stup.
Tu pe părinți să îi asculți orbește
Privește doar ce sacrificii fac!
Cu fiece copil pe care-l crește
Un om își taie-o cruce în copac.
Pe dascăli să-i cinstești cum se cuvine
Fără de ei tu nu ești om întreg
Poate că unii-s mai săraci ca tine
Dar jertfa lor doar zeii o-nțeleg.
Tu să saluți întâiul, pe oricine
Fii respectuos, și-ai să primești respect
Nicicând să nu dai cinstea pe rușine
Privește-n ochii tuturor, direct.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Corneliu Vadim Tudor (8 septembrie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Henry Phipps
Am fost inspectorul școlii duminicale,
Președintele momâie-al fabricii de vagoane
Și al celei de conserve,
Lucrând în beneficiul lui Thomas Rhodes și al clicii de bancheri.
Fiul meu, casierul băncii,
S-a căsătorit cu fiica lui Rhodes.
Îmi petreceam zilele săptămânii făcând bani,
Iar duminicile la biserică, în rugăciune.
Eram o componentă-n mașinăria lucrurilor, așa cum sunt ele:
Din bani, din stăpân și om, albiți
În vopseaua credinței creștine.
Și, apoi:
Banca a dat faliment.
M-am uitat la acea mașină sfărâmată
La roțile dințate care se blocaseră,
La pinioanele rupte, la șuruburile îndoite;
Doar banda transportoare de suflete mai era bună de refolosit
Într-un nou sistem devorator de vieți,
Pe care ziarele, judecătorii și magicienii banului
[...] Citește tot
poezie de Edgar Lee Masters din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER, ed. CORESI, 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt un păcătos, Părinte!
La părintele Vintilă
Vine-Arvinte, cam sfios
Și îi spune: -Fie-ți milă
De un suflet păcătos
Chiar în Săptămâna Mare
Când tot omul e smerit
Și postește cu ardoare
Uite, am păcătuit!
- Ai furat? întrabă popa
- Nu Prea Sfinte! Fără vrere
M-am dat diavolului, hopa
C-o grădină de muiere!
- Vai de mine, vai de mine...
Greu păcat ai săvârșit...
Însă dacă-mi spui cu cine,
Poate fi-vei mântuit.
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu din Impertinențe (1973)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Credincios
M-a prins cu botul mare, perlat de măsele,
imens de cald,
de catifea umedă...
Mă zgârâie cu picioarele grele;
cu gheare ascuțite mi-ncolăcește pardesiu
și sunt năpădit de-o bară, ca un fald
de plumb, imensă, de păr cenușiu...
Sare mereu, își ia avânt,
reîncepe -ce sunete o fi-ngânând-
și eu râd, repetând bolborosind;
Bobiță, Bobiță... băiatule!
Degeaba... Nu se predă!
Rabd la rândul meu;
de-abia astăzi i-am adus două franzele
proaspete, pe un ger
-ce-l aud, de sub tălpi, îmi scrâșnind-
... și el mă iubește, fără reproș,
că l-am uitat... două săptămâni, de infern.
Dar nu-mi lipsește nimic din ce-am eu,
totul e nemișcat pe albul geros...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre religie și săptămâni, adresa este: