Poezii despre valoare, pagina 3
Evaluare
Erau chipuri patetice
care au dispărut
în degringoladă
cine să mai epateze
la tablă sau interviu
la audit sau la catedră
când tot mai puțini
aderă la valori
când puțini inițiază
plusvaloare
și rariștea crește
și multe-s latente
și prea multe
dau în lehamite
acum e nevoie
de inițiativă
motivație și acțiune.
poezie de David Boia (20 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
O altă Românie
În cer e-o altă Românie
Și plânge-acolo-n locul meu
Și s-a ascuns în veșnicie...
Poate-am să merg cândva și eu,
În România mea de-acolo.
Și altă lume vom forma
O lume de valori și stele
A ea, a noatră și a ta...
Ne mor valorile, firește,
Dar vor trăi prin noi etern,
Iar cei ce ne ucid valoarea
Grăbesc s-ajungă în infern.
Ce zâmbete! În dănțuire
Cu îngerii, sunt mir ceresc
Și viețuiesc spre nemurire
Și-n noi alte valori rodesc.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec pentru o zână [A fairy song]
Peste deal și valea mare,
Prin tufișuri, prin zăvoi,
Peste ghimpi, peste hotare,
Prin potop și foc vioi!
Mult mai iute hoinăresc
Decât luna-n zbor ceresc;
Și slujesc Zâna Regină,
Ud cu rouă a ei grădină;
Aurii primule mari
Stau ca niște pensionari,
Ca rubine de valoare;
În pistrui e-a lor savoare;
Caut rouă, stropi perechi,
Să le pun perle-n urechi.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aglomerații
O jumătate dintr-un întreg,
Chiar dacă,
Cealaltă jumătate este zero...
Vezi bine, ești sus în balanță,
Dar ce păcat...
Toate zerourile după virgulă,
Sunt fără valoare,
S-a dus vestea,
Că e mare înghesuială...
Toate zerourile,
Alergând înaintea virgulei,
Până se lovesc de punct.
poezie de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste și vin
Hei! O cupă! Umple-o și spune-mi că-n ea torni vin, a zeilor licoare,
Eu niciodată nu voi bea-n penumbră cât timp pot bea la soare.
Blestemată și săracă-i fiecare oră-n care trebuie să stau treaz
Însă-s bogat când vesel, beat ca lumea, uit de-orice necaz.
Rostește clar numele iubit, aruncă masca și pășește în lumină,
N-au nicio valoare plăcerile pitite după ale pereților cortină.
poezie de Abu Nuwas, 756 814, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța care nu moare
Inima nu are riduri.
Sufletul n-are culoare.
Trecând peste anotimpuri,
Omul primește valoare.
Din copilărie-învață
Cum să pună în valoare,
Acea veșnică speranță,
Ce niciodată nu moare.
Când speranța prinde viață
Omul fericit trăiește.
Soarele îi râde-n față,
Mulțumit, și el zâmbește.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foloasele învățăturii
S-a zis că-nvățătura-i grea,
Și inutilă, că tot mori
Mai bine stăm neștiutori,
Decât să ne-ngropăm cu ea
Nimic mai fals nu se putea:
Ea te ferește de erori,
Ți-aduce-n cap valori, comori,
Umbrelă e de vreme rea
Dovadă că e de folos:
Din ea profituri poți să faci
Devii cunoscător, sfătos,
Când "pleci", cu moartea te "împaci"
Și venerat vei fi, fălos,
Ca dascăl bun, în iad, la draci.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu întuneric, de unde vin
Tu întuneric, din care eu mă trag
Decât ardoarea îmi ești mult mai drag,
decât ardoarea care lumea guvernează
și luminează
nu mă împiedică însă la veghe -:
pentru un cerc oarecare,
în care nici o ființă nu are valoare.
Dar întunericul ocupă totul:
Chipuri și flăcări, animale și pe mine, ce acaparează
oameni și puteri -
Și poate fi: o mare forță prelungită
În vecinătatea mea s-agită.
Eu cred în nopți.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne mor valorile...
Un ultim act, cortina a căzut
Piesa intitulată "viața" s-a sfârșit.
Și-n sală liniștea s-a așternut
Pentru actorul nostru îndrăgit.
Și cum pe noi să nu ne doară
Când vedem valori în anonimat?
Li se pronunță numele-n țară
Doar când dintre noi au plecat...
Românie, n-ai pierdut doar tezaur,
Ci și artiști, poeți, valorile-adevărate.
Persoane speciale, cu suflet de aur
Răpite de nemiloasa și urâta moarte.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (27 septembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu fața
Cu fața spre poezie
Și gândul la poeme
Valori aduna-voi în seif
Pe file de paradă
Cu suflet printre rânduri
Transfigurări de nuanțe
În exponenți pitorești
Expresii de răsunet
Vii imagini senzoriale
În oglinzi retrovizoare
Formațiuni neverosimile
În asocieri sacramentale
Străfulgerând sentimente
Pe trasee extrasenzoriale
Porți vaste de energie
În format universal
Pe axa de simetrie
A unui infinit presant.
poezie de David Boia (8 decembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre valoare? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre valoare, adresa este: