Poezii despre devenire și timp, pagina 4
Am pornit
Am fost eu vântul care fuge,
Trecând neobservat prin lume?
Am fost eu râul care curge,
Fără să fi lăsat mici urme?
La început am fost un izvoraș,
Căutând o cale spre un râu,
Cu chipul blând de copilaș,
Devenit cu duritate mai târziu.
Am pornit ca simplă adiere,
Cu timiditate viața s-o prefir,
Prinzând din ce în ce putere,
Transformată în vajnicul Zefir.
Am fost un firicel de iarbă,
Prinzând noi rădăcini adânci,
Din ani mi-am făcut o salbă,
Urcând pe ale timpului stânci.
poezie de Mihai Leonte (19 ianuarie 2009)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când vocile mor, muzica...
Când vocile mor, muzica mai întârzie,
Mai reverberează un timp în memorie
Mirosul, când violetele mor discret,
Devine mai insistent și mai urgent.
Petalele rozei, când roza a murit,
Cad pregătind cald baldachin celui iubit;
Iar gândurile, când vei pleca spre stele...
Iubirea însăși va ațipi pe ele.
poezie clasică de P.B. Shelley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evadare din timp
M-am apucat să răsfoiesc timpul
cu aprobarea tacită a lui Chronos
aflat undeva în neant
îi simt privirea infinită
și aud cum întoarce secundele
una câte una
eu însă devin rebel
protestez împotrivă legilor
Zeului Chronos
mă opun să mai investesc în eternitate
și continui sa răsfoiesc paginile trecutului
oprindu-mă la capitolul copilărie
vârsta neprihănirii și a inocenței
nu se mai aud secundele...
doar zâmbete și chicotiri de copii
am redevenit pur inocent și sincer
[...] Citește tot
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curgere
Mă curge timpul ca pe ape,
Mă zbat izbit din mal în mal
Dinspre departe spre aproape,
Dinspre amonte spre aval.
Și stânca ce am fost înspre izvoare
(O piatră tare, nu însă și zveltă),
Cât de curând, din zbaterea-n vâltoare,
Va deveni grăunte într-o deltă.
poezie de Gheorghe Pârlea (4 aprilie 2021)
Adăugat de Gheorghe Pârlea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca glonțul
Nu mai putem iubi decât vreo doi-trei ani
Și-apoi ne plictisim sau devenim dușmani.
Putem visa cât încă mai visăm
Că ne putem schimba dacă schimbăm
Ceva la noi, ceva la celălalt,
Ne raportăm la ceva mai înalt,
Schimbând perechi, rămânem nepereche,
Ne trece viața-n zbor pe la ureche.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (4 decembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secunda vieții mele
Secunda vieții mele
mi-a luat-o un vultur în plisc
patru morți și opt răniți
văzui pe șosea.
Secunda vieții mele
în cer este în plisc la vultur
patru morți și opt răniți
am văzut pe șosea.
Secunda vieții mele
vulturul a dus-o sus la stele
patru morți și opt răniți
sunt pe șosea.
Secunda vieții mele
a devenit raze
patru morți și opt răniți
cât sânge, Doamne, pe șosea!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Să mori!
Să mori în această iubire!
Dacă mori în această iubire sufletul tău va fi revelat!
Să mori!
Nu te teme de moartea a ceea ce este cunoscut!
Dacă mori pentru ceea ce este temporal,
vei ajunge dincolo de timp!
Să mori!
Taie acele lanțuri care te țin prizonier
în această lume de atașamente!
Să mori!
Să mori pentru ceea ce este efemer
și vei deveni etern!
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încrucișarea
tineri care aleargă. se încrucișează. nu
se salută. gâfâie: în patru
săptămâni doar
sarcina care părea absolut
normală devine odată cu miligramele în
surplus - în campus - vag
extrauterină
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 5
Acele ore, ce-au creat cu trudă
Un chip frumos ce ochii îi vrăjește
Vor deveni tirani cu fața hâdă
Și vor sluți splendoarea ce-nflorește.
Iar timpul sprinten vara va schimba
Într-o pocită iarnă, să-l lovească
Să îi înghețe seva și frunza să i-o ia
Să-l ningă aspru și să-l pustiască.
Și dacă toată vara nimic n-a distilat
Să pună într-un flacon pentru păstrare
Efectul frumuseții va fi anihilat
Și încet-încet va trece în uitare.
Dar floarea distilată, ce iarna e uscată
Păstrează măreția-n esența aromată.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
trezește-te iubito
te rog trezește-te
adormirea ta a născut
un armaghedon prin brutusiană
din maci
moartea a devenit bunică
emotivă mănâncă o primăvară
în anticamera întâmplării
așteptând ultimul călăreț
să-ți aducă florii
haide
e timpul timpului
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre devenire și timp, adresa este: