Poezii despre păr blond, pagina 4
Frumusețea
ascunde chipul blond
frumusețea
ei dis
prețuiește mult aur
în părul ei luat de vânt
adusă pe lume pentru
propria mea desfătare
îmi fac o promisiune sadică
ar zice marchizul
sade din mine
s-o sărut sub clar de lună
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Necredinciosul
O, da! Te voi cuprinde-n brațe!
De-atât noroc nemăsurat
Tresare inima-mi și crește
La gândul ăsta minunat.
O, da! Te voi cuprinde-n brațe!
Mă joc cu părul tău bălai,
Căpșorul drag mi-l lași pe umăr
Și ore-ntregi cuminte stai.
O, da! Te voi cuprinde-n brațe!
În adevăr se schimbă visul
Și pe pământ mă-mbie soarta
Să gust aievea paradisul.
O, sfinte Toma! Nu pot crede
Și mă-ndoiesc de toate cele,
Atât cât degetul n-oi pune
În rana fericirii mele.
poezie celebră de Heinrich Heine din Poezii: Călătorie în Harz (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea Moartă
Seninul cade peste Marea Moartă
valurile,
dune de nisip ca ceara,
cerul deasupra
un deșert de cenușă
de care atârnă
stele blonde, căzătoare,
inimi de sare înoată
în apele turcoaz.
Iordanul sfidează singur moartea
împrospătează grota
cu apă dulce,
sub nivelul mării
se moare câte puțin.
Pe mal cristale gălbui
sărută soarele levantului.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Pe frumosul tău covor de pulbere trandafirie,
De pulbere cenușie, de pulbere bălaie,
O, drum! regi sau sărmani, nebuni sau logodnici,
Culegători de săruturi sau culegători de trandafiri,
Pe frumosul tău covor de pulbere bălaie,
Toată lumea, toată lumea, toată lumea
A trecut.
poezie clasică de Tristan Klingsor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oaia, promovată capră
Când catârul-șef de sat,
Într-o zi a observat
Că-n ogradă e și-o oaie
Cu nuri, suplă și bălaie,
Cum nici n-ar putea să fie
O lele din Orăștie,
Fiind pofticios, codoșul,
S-a trezit în el cocoșul:
Și-o curtă discret pe blondă...
Doar că oaia, pudibondă,
I-a dat de-nțeles că ea
Ar putea, cum vrea, să stea
Dacă-i dă și ei, normal,
Un calup din "cașcaval".
Că ar vrea și ea, vezi bine,
Funcția ce o deține
Capra, secretara lui.
Auzind, șeful tehui,
De condiția impusă,
Și vrând oaia-n pat sedusă,
[...] Citește tot
fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipul tău iubito
Chipul tău iubito alb ca neaua
Care se așterne pe pământ.
El este steaua,
Care ne-a călăuzit pe drumul sfânt.
Chipul tău bălai ca fulgul
Care se topește în palma ta.
El este rugul care încălzește
O inimă rece și grea.
Mă închin ca la o icoană
A Sfintei pururea Marii.
Chipul tau e alb ca laptele de mamă
Și dulce ca strugurii din vii.
O să-l pictez în sufletul meu,
O să-l port mereu în gând.
El e ca o piesă de muzeu,
Care o adimir zîmbind.
poezie de Vladimir Potlog (16 ianuarie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 68
Obrazul lui e harta vremii-n care
Splendoarea viețuia în mod firesc
Însă acum, vopsele înșelătoare
Să împodobească chipuri îndrăznesc.
Și-s profanate vechile morminte,
Iar părul blond degrabă e tăiat
Pe un alt cap să stea, ca înainte
Și-altcineva să fie încântat.
Dar chipul lui din alte vremuri vine
N-are podoabe, e adevărat
Nu-și face vară din verzi crengi străine,
Mândrețea lui pe morți nu i-a prădat.
Natura îl păstrează ca o hartă
Că e frumos, nu e o falsă Artă.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea
Când seara se lasă
noaptea își ia pijamalele
ascunzându-se după lumina lunii
unde adoarme cu ochii înstelați
până dimineață
când
mângâiată de pletele aurii
ale soarelui se trezește
să dea deșteptarea
unei noi zile...
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Simt că sunt plin
ochi de dragoste și alte boli
de inimă în sufletul care pictează
buzele tale pe buzele mele
mai mult pe retină îmi urcă
am ajuns la punctele de suspensie
sufletul e un fluture albastru
iubesc intens părul blond
lacrimi de nebunie ies să-l ude
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Infractorul Liviu Dragnea (vătaful PSD-ului), de 57 de ani, condamnat în 2016 la închisoare cu suspendare, a divorțat de soția sa, cu care are 2 copii, și și-a luat o amantă cu peste 30 de ani mai tânără ca el și mai tânără chiar decât copiii lui (pamflet)
Infractorule Livache, ai scăpat de mititica,
Dar în loc de-o rugăciune, divorțași de Bombonica;
Bombonica are riduri, nu mai e așa frumoasă,
Luași în locu-i o blondină tinerică și focoasă.
Am o curiozitate, cum îi spun copiii tăi:
Mamă, soră sau nepoată? Dragostea-i cu năbădăi!
Tu-n curând o să fii moale, iar blondina, nărăvașa,
O să-ți ceară socoteala, pe-unde scoți atunci cămașa?
Ea văzând că tu ai junghiuri și că ești așa de moale,
Fără-a sta prea mult pe gânduri, te va da pe niște oale!
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (10 martie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre păr blond? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre păr blond, adresa este: