Poezii despre îndemânare și înălțime
poezii despre îndemânare și înălțime.
Deziluzionistică constatare
De unde mit că regele n-ar fi democrație
Și, tot proliferăm un pseudocomunism,
Purtând, făr' de virtuți, pe brațe un populism,
Sub fals motiv de alegeri... În a proștilor beție!
Alegerea, în sine, 'n sufragiu universal,
E-o plagă dezlânată, de n-are strict criteriu...
Cum câmp lăsat în țarnă e grânarul ideal,
Iar hidrogen, la prost, nu-i apă... E deuteriu!?
Se îndreaptă omenirea 'nspre imbecil drept cult
Pentru egal forțat... Că-i culme handicap,
Chiar minte de-i lipsește; îl înălțăm, ocult,
Cum școală nefăcută din lene, dă... Mult cap!?
Descurcăreții hoți sunt semn de IQ înalt.
Politica-i rușine de ne-am ghida de etic
-Cu țelul de subjug, cu orice preț, pe-un alt'-...
Justiția-i o chioară, ce vede găuri... Petic!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre îndemânare și înălțime, adresa este: