Poezii despre Paris și femei
poezii despre Paris și femei.
Zorii zilei
Sunase deșteptarea pe la cazărmi, și-o boare
Din vântul dimineții sufla în felinare.
La vremea asta, visuri, cu jocul lor drăcesc
Pe-adolescenții oacheși în pat îi răsucesc.
Și lampa, ochi cu rană, începe să se zbată,
Punând pe luciul zilei o sângerie pată,
Iar sufletu-n robie dat trupului și silei,
Imită lupta lămpii cu strălucirea zilei.
Cum un obraz în lacrimi e șters de vânt, văzduhul
E-nfiorat de lucruri ce-și dau în umbră duhul.
Și-i frânt de scris bărbatul, femeia de iubit!
Prindeau ici colo hornuri să fumege grăbit..
Femeile de stradă, cu-nvinețite pleoape,
Plecaseră în somnul lor tâmp să se îngroape.
Calicele, târându-și uscații, recii sâni,
Suflau s-ațâțe focul, și își suflau în mâini.
Ca un oftat ce-l curmă un val de sânge roș,
Tăia departe pâcla un cântec de cocoș.
Mormane mari de ceață zăceau pe edificii
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omagiu și foamete
Femeie care te acordezi cu gura poetului, acest torent de mâl senin, tu care, pe când era doar o sămânță captivă de lup neliniștit, l-ai învățat tandrețea pereților înalți neteziți de numele tău (hectare de Paris, pântec de frumusețe, focul meu urcă sub rochiile tale de fugă). Femeie care dormi în polenul florilor, depune pe orgoliul lui chiciura ta de medium nelimitat, ca el să rămână până la ora bălăriilor de oseminte bărbatul care pentru a te adora mai mult își amâna la nesfârșit în tine vestirea nașterii, pumnul durerii, orizontul biruinței lui. (Era noapte. Stăteam întinși sub marele stejar de lacrimi. Greierul cânta. Cum de știa, singuratic, că pământul n-avea să moară, că noi, copiii fără lumină, o să vorbim curând?)
poezie de Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jocul iubirii
mă scriam, tu treceai
simfonie a nopții
treceai prin mine
născând rai după rai
piciorul tău gol dezvelea întrebări
sfărâmai anotimpuri sub tăcuții tăi pași
sărutul tău a fost real sau ești un vis
rătăcit pe aici, pe undeva, cândva
eu sunt Paris iar tu femeia
ce a furat o clipă pură de iubire
ce înșelător e timpul și ce rece'i luna
ce a venit în zori rupând în franjuri crude taina
zei au plecat de aici în fugă iar eu întreb nebun de tine
femeie, ești tot ce n'am știut să fiu
frumoasa mea, privește-mă și pierde-te în mine
ca într-un joc pe țărmul nemuririi
eu am rămas să scriu pe o coală goală
povestea noastră, povestea sorții
un muritor ce a iubit odată, într-o noapte, o zână
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carmen Meretricis
Se cântă lent, de-o guristă obosită, cu acompaniament de acordeonist chior, într-un mediu tabagic:
"Cânta o cutră beată
În Crucea de Piatră...".
Era o poamă de paișpe bani,
Cu hoit alintat și cu ochii tirani
Că se cordea cu fanți caramani
În Crucea de Piatră.
Puțea a tutun, a doftorii și a spirt.
Artiștii fraieri o-ncorona cu mirt
Când îi făcea tratații la birt
În Crucea de Piatră.
Și se purta numa-n liliachiu:
De oful peștelui ăl mai spanchiu
Cu care-n bombe pilea la rachiu
În Crucea de Piatră.
Stătea-n camizol, pe-nserate, la geam:
[...] Citește tot
poezie celebră de Romulus Vulpescu din Arte & Meserie (1979)
Adăugat de Mademoiselle S
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Esențializare
Maître, am amorțit nemișcată în atelier,
dar nu mai suport să-mi sfarmi, furios,
trupul croit în lut de atâtea ori...
Moidemoiselle, mă-nțelege, eu nu te
copiez, te creez, încerc să-ți dau energie
și expresie, înghețând irisul privirii,
de asta zdrobesc ca nebunul toate
reprezentările-mi eșuate, încă
nu reușesc să te pătrund...
Femeia model devenise și mai goală,
după ce meșterul care o plătea cu ora
îi explicase alchimia savantă a sculpturii,
dar nu se simțea mai luminată, ci
mai degrabă stană de piatră uitată,
de când lumea o femeie despuiată
e sortită zvârcolirii spasmodice, nu
amorțirii până la mortificare,
chinuitor exercițiu până când amurgul
aruncase peste ea, peste ei, peste Paris,
pledul, mai întâi bătând în albastru, apoi
[...] Citește tot
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fratele
numărul 1 era saloth sar
sau politique potentielle cum zic
francezii care se pare că l-au creat
la un bol cu orez
și o
doctrină marxist
- leninistă aruncată
și învățată la paris
la o cană de cafea în cafenele
unde se discuta filosofie
sorbind laolaltă cu radioelectricitatea
ideile marxiștilor francezi
pol pot - primul frate numărul unu
din lume - a de
populat orașele în trei
zile și trei nopți au părăsit zona ur
bană în 72 de ore mânați de khmerii roșii
rasa ariană pentru kampuchia
integrarea în noua ordine era rapidă
sau nu era și te aducea în mormântul
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Picoteala conacului
a fost tulburată de boierii tineri.
erau trei mânji fandosiți cu musteața
în furculiță, îmbrăcați după moda
de la paris sau milano și-o muiere
subțiratică, numai horbotă, care stătea
sub o umbrelă albă ca spuma laptelui.
din plictiseală, au pogorât tăpșanul
prăvălit spre liziera pădurii, culeg
maci și albăstrițe. domnița, urcă
în droșcă, cu buchețelul în mână
și-și face vânt cu evantaiul de santal.
trag o ochiadă peste hârtie. era povestea
unei isprăvi de pomină bună de scris
în letopisețe. tinerii, de la hurducăială,
și-au pus în minte să se pună pe capul
acelor balerci cu gând luminat să mute
vinul în burdihane. în casele tocmite
spre hodină era dănțuire. alături, un minaret
și din vârf un muezin răcnea de mama focului.
chemarea muezinului a fost luată la bășcălie
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dora Williams
Când Reuben Pantier a fugit și m-a părăsit,
Am plecat la Springfield. Acolo am întâlnit o partidă,
Tatăl său mort de cuarând îi lăsase o avere imensă
S-a căsătorit cu mine când era beat.
Viața mi-a devenit mizerabilă.
A trecut un an și într-o zi l-au găsit mort.
Astfel am ajuns bogată. M-am mutat în Chicago.
După o vreme l-am întâlnit pe Tyler Rountree, un ticălos.
M-am mutat la New York. Un magnat cu părul sur
Devenise nebun după mine așa că încă o avere.
A decedat într-o noapte în brațele mele, știi cum
(I-am revăzut fața stacojie încă mulți ani după aceea.)
A fost aproape un scandal.
M-am mutat iarăși, de data asta la Paris. Eram deja o femeie
Insiduoasă, subtilă, deprinsă cu lumea și cu bogăția.
Cochetul meu apartament de lângă Champs Elysses
A devenit locul de întâlnire a fel de fel de oameni,
Muzicieni, poeți, dandi, nobili;
Acolo se vorbea franceza și germana, italiana și engleza.
M-am căsătorit cu Contele Navigato, de loc din Genoa.
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Merem weiter. În camera mortului a intrat o femeie
Merem weiter. În camera mortului a intrat o femeie,
A ieșit mortul, cine era el? Sincer, nu știm.
În Forumul Fricii a pătruns un intrus.
A trecut de zidul din solzi de argint.
Suntrem dicolo, suntem dincoace?
Somnul știe. Zeul somn.
O cămilă avea trei cocoașe.
Un vizitator curios a împuns cocoașa cea galbenă.
Era un cuib de viespi, din gaură au ieșit mii de insecte
Vibrând ca violoncelele. Întâmplarea a avut loc în comuna Uluiești.
Primarul fu mușcat de nas și trmis la tratament.
În locul său veni Sisoe Uluitu, fost major compromis cu o maioreasă.
La chioșcul cu ziare nu se mai găsea nicio publicație,
Publicul acaparase știrea, era nevoie de judoka, mais ou sont le judocas?
Senatul din Canare a stabilit noi condiții.
Cine a debutat o dată, mai poate debuta doar de trei ori.
Atacurile antibacteriene trebuie să înceteze.
Prim-ministru a fost ales un virus cu studii.
Clima era în pericol. S-a propus descompunerea apei
În trei azot, neon și zirconiu. Cineva s-a opus.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Laeti et Errabundi
Voiajurile intrepide
(Ce grea odihna pare azi!)
Cu steamere și cu rapide.
(La ce-mi slujește-at home-ul gras?)
Mergeam haihui mai ții tu minte,
Tu, călător pierit în cale
Sorbiți de aerul fierbinte,
Fantome, două, joviale!
Cu pasiunile hrănite
Cu-obrăznicie peste poate,
Cinsteam vacanțe înmiite.
Iar simțurile, ponderate,
Dau tinerețe, înfrățire,
Și inimile slobozite
De a muierii miluire,
Prejudecată părăsită,
[...] Citește tot
poezie clasică de Paul Verlaine, traducere de Mihai Rădulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Paris și femei, adresa este: