Poezii despre aer și caniculă
poezii despre aer și caniculă.
Ploaia
curată de vară spală
trotoarul plin de praf.
Aroma aerului îmbălsămează
nările după o zi caniculară.
Din pământ ies aburi
care se ridică până
la frunza copacilor.
Terra respiră liniștită
după un repaus.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caniculă
O căldură cu forme lascive
de femeie planturoasă
cucerește străzile prăfuite și pustii
oamenii stau ascunși ca șobolanii
între pereții de beton ai blocurilor
speriați de tirania soarelui muribund
nici măcar câinii maidanezi nu și-au făcut apariția
aerul clocotește deasupra asfaltului fierbinte
pare un oraș părăsit
sau cuprins de vreo molimă
care a dus la dispariția temporară a vieții
totul este împietrit
iar timpul s-a oprit și el
sub razele ucigătoare ale soarelui
care stă să moară.
poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caniculă
Arde ziua peste poate
Aerul ca un cazan de smoală
Că și umbra se răscoală
Cât mai poate să înoate
Nicăieri o boabă de răcoare
Sugestia n-ajută la nimic
Se depune zațul în ibric
Lâncezeala taie din vigoare
Bâzâie țânțari în jurul feței
Nici un vânt prin ramuri nu adie
Lumea întreagă pare adormită. Și e
vai de cei ce ies la secerișuri, bieții!
Ei strâng recolta țării în hambare
Niște eroi! Dar nu-și dau seama
Iar la împărțire vor primi doar zeama
Din partea domnilor cu stare
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vladivostok
Pe căldurile astea înăbușitoare,
Toți pe străzi și în bloc se coc
Lumea-i leșinată de atâta soare,
M-aș muta cu drag în Vladivostok!
În patru direcții damele-s plecate
Nu mai vezi o vampă în oraș deloc,
Respir aerul cald cu dificultate,
Și-mi aduc-aminte de Vladivostok!
Așa c-am stabilit, de vara viitoare
Când e caniculă, și totu-i de foc,
Pentru mine va fi ca o sărbatoare
În îndepărtatul oraș Vladivostok!
poezie de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încrederea în om
Poți să te-ncrezi în animale,
În fenomene naturale,
În apă, aer, foc și vânt,
În ceață, fulgere, pământ,
În luna schimbătoare, sori,
În norii veșnic mișcători,
În ploi de stele, semne-astrale,
În semnele zodiacale,
În horoscop, sucitul rac,
În vise, duhuri, iad, în drac,
În gheață, ger, căldură mare,
În soartă și în ursitoare,
În vin, în whisky și în rom;
Să n-ai încredere în om!
Căci omul e mai rău ca toate,
Te-njunghie chiar pe la spate.
pamflet de George Budoi din Omul și umanitatea în aforisme și epigrame (14 septembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caniculă
Cerul e gri
cenușă neclintită,
obosită,
amorțită,
anesteziată,
adormită.
Aerul tremură ușor...
Prin lentila
murdară,
prăfuită,
a zilei de vară,
vezi,
amestecați
într-un leneș dans,
vaporii fierbinți,
enervanți.
Vrei să respiri...
Plămânii
[...] Citește tot
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dedublarea
dimineața se uită în oglindă
ca o fată cu părul despletit
mușcând mărul zemos fără reținere
apoi coboară treptele spre prânzul caniculei
nici un strop de îndoială pe bluza înflorată
macii strivesc așteptarea
palmele învinețesc
iar ochiurile de apă vie tresar când vântul
răscolește aerul amiezii
e bizar
tot mai bizar
m-aș lua după Kafka
să mătur podelele castelului
aș inventa jucători fără joc
aș paria pe rătăcirea sufletului în desișul vremii
iar caii din mintea nebunilor
ar tropăi cu fiecare secundă
împinsă spre înserare
să-mi dați cupa să sorb otrava
cu o poftă înfiorătoare
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă un câine ți-ar fi profesor!
Când cei pe care-i iubești vin acasă, aleargă să-i întâmpini.
Niciodată nu neglija cea mai mică șansă de a ieși pe poartă.
Dă-i voie aerului proaspăt și vântului să-ți atingă fața, să te extazieze.
Când este evident în interesul tău, fii supus și ascultător.
Avertizează-i pe cei care-ți încalcă teritoriul de acest lucru.
Trage câte-un pui de somn și întinde-ți oasele înainte de a te da jos din pat.
Aleargă, zburdă, joacă-te zilnic.
Fii vigilent, dar lasă-te mângâiat.
Evită să muști, când un un simplu mârâit rezolvă problema.
În zilele călduroase oprește-te și stai culcat pe spate în iarbă.
În zilele caniculare bea multă apă și stai tolănit sub un copac umbros.
Când ești bucuros dansează și scutură-ți întregul corp.
Când ți se reproșează ceva, nu te considera imediat vinovat, zâmbește prietenilor.
Destinde-te în bucuria unei simple plimbări.
Mănâncă întotdeauna cu plăcere și entuziasm. Oprește-te când te-ai săturat.
Fii loial.
Nu pretinde niciodată a fi ceea ce nu ești.
Nu lăsa pe nimeni să te calce pe coadă.
Dacă vrei să descoperi minciunile ascunse, sapă până dai de ele.
Și, MAI ALES,
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Salvează planeta Pământ
Indiferența ta mă afectează atât de grav,
Încât, de la o vreme, mă simt tot mai bolnav.
Pericolul pieirii îmi e tot mai aproape,
Simt cum îmi dispar păduri, dispar cursuri de ape.
Zi de zi deșertul, mă sugrumă cu ghearele,
Pe pajiști întinse, mor de sete animalele.
În grădini și livezi, plantele sunt pârjolite,
Câmpii, munți și dealuri, rămân tot mai dezgolite.
Prietenii mei, oamenii, suferă de foame,
Copacii se usucă și nu le mai dau poame.
Stratul de aer, tot mai mult se rarefiază,
Soarele mă arde, când ziua-i la amiază.
Primesc caniculă în loc de rouă și ploaie,
M-acoperă și mă sufocă, prea multe gunoaie.
E tot mai multă murdărie de jur împrejur,
O astfel de viață, de loc nu pot să mai îndur.
De vrei s-aduni în hambare, bogatul rod al meu,
Ajută-mă omule! Va fi mai bun traiul tău.
De vrei prosperitate, salvează-mă pe mine
Și vei avea tot ce-ți dorești, și astăzi, dar și mâine.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (16 februarie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caniculă
soarele nu vrea să știe că-s lac de sudori,
aici, mai aproape de dumnezeu decât alții,
la patru, unde te întrupezi din gând răvășit,
ademenitoare, bună-bunuță și plină de grații
și-mi bate-n ferești cu berbeci de văpăi
de parcă perdelele-s pară...
mi-aduc aminte de pântecu-ți rece,
de geamătul abia deslușit
și-mi vine de gât să strâng clipa ce mă petrece...
- e vară, râde banditul cu dinții de foc,
în toamna-ți de vise ia și petrece...
cu cine,-l întreb, nu vezi că urlu-a pustiu?
- pune-ți chiloții în cap și curului gol
fă-i bucuria dușului rece...
gâfâie-n draci bietul meu neuron,
se culcă la umbrele tâmplei cu limba scoasă,
pare un câine-nsetat.
percepția-mi devine-o crevasă,
[...] Citește tot
poezie de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre aer și caniculă, adresa este: