Poezii despre aer și ecologie
poezii despre aer și ecologie.
Ecologică
Se sting copacii din picioare
Și zarzavatul pe răzoare,
Ozonul piere-n stratosferă
E aer greu în atmosferă;
Mâncăm și respirăm chimie
Am și uitat de veselie;
Cugetu-i gol de meditații,
Ne frigem toți la radiații.
Plouă tehnicolor, acid,
Ne sinucidem? Ce stupid!
poezie de Ștefan Marinescu din Rezonanțe (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
E mai puțină urină-n berea mexicană decât în apa de la robinetul tău ...sau așa susțin ei
Cine-s acești Țicniți?
Aceste găști de ecologiști excentrici
cu rânjete subțiri pe fețe
și cu anticoncepționale-n fund...
Ei sunt Promulgatorii care emit decrete
cu prejudecățile lor anecdotice și cu probele lor concludente
Aerul n-ar fi curat...
Astfel ei te pot taxa ca să respiri
Iar apa ar fi impură...
Astfel ei îți pot vinde apă chioară la sticlă
În final tot eu-i înfund... ar trebui poate să spun tot în Fund...
eu sunt gagiul care le vinde sistemele de protecție pentru găoaze...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre aer și ecologie, adresa este: