Poezii despre artă și suflet
poezii despre artă și suflet.
Arta poetică
Câinii tăcerii când latră
sufletul mă scrie în piatră
poezie de Costel Zăgan din Interludiu (24 ianuarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Spleen
Variații...
Arhitecturi,
Călătorii,
Tăceri.
Muzica calmează
Un suflet trist,
Devenit pretențios
Varietăți...
Renumit,
Dintr-o operă de artă...
Teorii noi și vechi...
Tăceri,
Se râde și din pântece.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Gounod
Divinul vals se pierde'n noapte
Se stinge într'un parc cu flori -
De-o dureroasă armonie
Te simți cuprins - și parcă mori...
Să fie sfânta adiere
A geniului de artist,
Ce-atinge sufletele noastre
Nespus, ne'nchipuit de trist?
Sau este veșnicul tău farmec,
Dumnezeescul tău delir,
Când, singură, în orice noapte,
Îți plângi viața în clavir?
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Întins pe spate,
Cu ochii ațintiți spre cer,
Atâtea gânduri și dureri!
Când totul devine efemer,
Omul modern devine putred.
Vine artistul anonim
Și pune câte o fereastră în suflet!
poezie de Aurel Rapa (5 martie 2018)
Adăugat de Ina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evgheni Oneghin - XII
Oneghin: - Fără vorbe multe,
Să recunoașteți că mi-ați scris...
Eu v-am citit mărturisirea,
Din suflet revărsând iubirea:
Îmi place-a ei sinceritate,
Căci pasiuni de mult uitate
Mi-au răscolit simțirea iar;
N-o spun spre lauda deșartă,
Mărturisirea-mi fără artă
Primiți-o, drept răsplată, dar
Destăinuirea mi-ascultați,
Apoi, vă rog, mă judecați....
poezie clasică de Pușkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Treaptă
mai am o treaptă
până să-i câștig dragostea
în arta răbdării
trupul meu se face iubit
ochii capătă atâta lumină
câtă face lumânarea
în fața icoanei nașterii
din suflet
celui care-i Dumnezeul meu
soare în amiaza nesfârșitului
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La malul tău
Mi se sparg valuri la țărm
Marea mea e sufletească
Lângă ea aș vrea s-adorm
Nimic să nu mă trezească
Largul ei îmi cântă vis
Vis de tine, de iubire,
Vis de tot ce nu am scris
Ocrotit de-a ta privire
Mă aruncă-n stropi de vânt
Pe nisipurile-ți calde
Mă strecoară în cuvânt
Ca să pot să-ți scriu smaralde
Marea mea, ești numai tu,
Și-n albastrul tău mă poartă
Fii-mi tu ea, nu-mi spune nu,
Fii-mi iubire și fii-mi artă
poezie de Adi Conțu (30 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarta unui artist (dedicata Madalinei Manole)
Daca ar fi murit
Simplu,
Rapusa doar
De durere,
Poate ca nimeni nu ar fi inteles.
Dar nu a murit deloc simplu,
A murit de tot
Pentru ca toata lumea sa inteleaga
Ca fara suflet
Nu existam
Si lumea nu are sens.
Lacrimi care nu cad,
Frunze care nu se vestejesc,
Flori care nu infloresc
Niciodata.
Simplu
Se usuca
[...] Citește tot
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Artă pentru artă
Pesemne selectând frumosul
A apărut sintagma nobilă
De stil artă pentru artă
Posibil din sinceritate
Frumusețe și măiestrie
Printre plebei pribegi
A apărut ca preocupare
Poate printre tarabostes
Sau mai încolo la eleni
Sau mai departe în Egipet
Ba chiar în Mesopotamia
Poate peste mare în volbură
Probabil și mai demult
Încă din comuna primitivă
Expresie inventată expres
Cu model grădina edenului
Cu transmitere dinadins
La izgonirea din raiuri
Asemenea lui Adam
La fel cu cea a Evei
[...] Citește tot
poezie de David Boia (18 decembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Criticilor mei
Caut în lumea voastră claritate,
Dar nu o văd. Nu știu când a apus.
Văd doar banalitatea, căci e sus,
Cum vă umbrește har și demnitate.
Aceste lumi virtuale v-au sedus
Și v-au privat, nu doar de libertate,
Ci și de ale minții nestemate,
Iar sufletul, e cu atât mai dus.
Ce-ar zice Eminescu despre voi,
De v-ar citi schiloadele poeme?
Sub preșul artei voastre-i doar gunoi.
Aud lipsa trăirii-n vers cum geme.
Vă vreți clasici a fi? Nu mai fiți noi!
Frumosul se trăiește, nu se "screme".
sonet de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre artă și suflet, adresa este: