dorinţe şi îndeplinirea datoriei

Onorabilul Henry Bennet

Niciodată nu mi-a trecut prin cap,
Până în ziua când eram aproape de sfârşit,
Că Jenny îmi dorea, cu inimă plină de ură, moartea.
Eu aveam şaptezeci de ani, ea treizeci şi cinci;
Ajunsesem o umbră de om încercând să-mi îndeplinesc datoria de soţ
Faţă de Jenny, Jenny cea roză şi plină de viaţă.
Dar toată înţelepciunea şi rafinamentul minţii mele,
O lăsau, de fapt, rece.
Mai mereu pomenea de forţa uriaşă
A lui Willard Shafer, şi despre nemaipomenitul fel
În care odată, la Georgie Kirby's,
A scos singur o maşină din şanţ

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forţa dragostei

Ani buni, cu dor fierbinte,
amintirile l-au copleşit,
de atâta durere ajunsese
un biet suflet chinuit,
dar timpul şi-a făcut datoria
şi-ncet, încet rănile i-a vindecat
iar şansa de a crede în viaţă,
ca o minune,
o dragoste arzătoare
inima i-a captivat...
Iubea iubirea fără discernământ,
cu patimă, dorinţă, gingăşie,
tremura de nelinişti şi inima-i
tresărea de bucurie,
forţa dragostei era de neînvins,
iar exaltarea inimii n-avea cuprins!
Iubirea era leacul ce l-a salvat,
simţea şi regăsea frumuseţea vieţii,
din nou, la fiecare pas.

poezie de Luci Ţunea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară

E primăvară-n calendar şi-n suflet
Deşi afară-i frig şi viscoleşte,
Dar noi avem nădejde totuşi
Că în curând se risipeşte.

E-o primăvară doar formală,
Se lasă mult prea mult dorită
Şi o să ştim, atunci când vine,
S-apreciem o zi însorită.

E prima zi de martie şi astăzi
O dat' cu mărţişorul ne aduce
În inimă un Soare de Viaţă
Ce ne-a fost împărţit prin Sfânta Cruce.

E sezon nou de an şi-o bucurie
Pe care vrem s-o împărţim cu alţii,
Căci L-am primit, ne facem datoria
Să ajutăm şi să-nmulţim talanţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Onorabilul Henry Bennet

Niciodată nu mi-a trecut prin cap,
Până în ziua când eram aproape de sfârşit,
Că Jenny îmi dorea, cu inimă plină de ură, moartea.
Eu aveam şaptezeci de ani, ea treizeci şi cinci;
Ajunsesem o umbră de om încercând să-mi îndeplinesc datoria de soţ
Faţă de Jenny, Jenny cea roză şi plină de viaţă.
Dar toată înţelepciunea şi rafinamentul minţii mele,
O lăsau, de fapt, rece.
Mai mereu pomenea de forţa uriaşă
A lui Willard Shafer, şi despre nemaipomenitul fel
În care odată, la Georgie Kirby's,
A scos singur o maşină din şanţ.
Aşa că Jenny a moştenit toată averea mea şi s-a măritat cu Willard –
Bruta aia cu muşchi! Sufletul acela de clown!

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri

Nu s-au mai văzut aproape
De vreo cincisprezece ani,
De pe când umblau la şcoală:
Ambele în Botoşani.

Anii trec pe nesimţite
Cum trec visele şi ele
Şi s-au întâlnit pe stradă
Amândouă tinerele:

- Nici nu ştii ce bine-mi pare
Scumpo, că ne-am revăzut...
Să ne povestim crâmpeie
Şi-amintiri despre trecut!

Au vorbit de film, de Beatles,
De artiştii consacraţi,
Despre modă, despre blănuri
Şi apoi despre... bărbaţi.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!