Poezii despre plumb și visare
poezii despre plumb și visare.
În sat răsună altă goarnă...
O iarnă plânge, alta râde
Hipnotizând pădurea vieții,
Când fulgii vinovați dezmiardă
Trudita frunte-a bătrâneții...
O iarnă râde, alta plânge-
Ca plumbul clipele-s de grele,
Răsună-n sat o altă goarnă,
Iar eu visez la filomele!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Icar
Dacă acel soare
nu te-a topit,
până acum,
este pentru că
Dumnezeu
m-a turnat,
plumb
în aripile tale.
Dar tu continui să zbori
spre văpaie
și... cât să reziste
și plumbul ăsta,
că doară nu-i
visare, ci
om?
poezie de Andrei Gădălean (19 septembrie 2023)
Adăugat de gamma99
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cârje zburătoare
încet-încet omul
cu piciorul de lemn
se obișnuiește cu visul
cu platfusul urcat
sub genunchi
își mângâie cele
patru perechi de mâini
și merge mai departe
ca și cum ar zbura
pe sub un cer de plumb.
poezie de Mihai Simion
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Meditație
meditez sub un cer de plumb
care mă lasă fără cuvânt
am devenit vânt cenușiu și ploaie
sunt orizontul din depărtare
mă lasă rece frigul gheții
drumul gândul visul
mă simt vânt frig și plumburoasă ploaie
mă întreb există într-adevăr soare?
poezie de Viorel Muha (octombrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plumb de iarnă
Iarna, de-o vreme, mă duce regretul
Prin crânguri, pe margini de linii ferate -
Trec singur spre seară pe ape-nghețate,
Când fâlfâie, pe lume, violetul.
Paloarea, mutismul minează-al meu piept
Pe satele ninse crai-nou când apare;
Trec singur pe poduri de fier solitare,
Și-aștept în zăpadă... dar ce mai aștept?
Hau!... Hau!... depărtat sub stele-nghețate...
În noaptea grozavă la cine voi bate?...
O, vis... o, libertate...
Hau!... Hau!... depărtat sub stele-nghețate...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul și lumea lui
Laurii visului fruntea-mi încing, lauri de plumb tâmplă mi-o farmă
însemnările sună, stelele ning, auzul mi-e stins de o stranie larmă.
Aproape-s de voi, departe, aproape, diamante ceresc, aer plin de vaiuri,
de voi sunt aproape, turme stelare,
buchete, cascade, alaiuri!
Tutelară noapte, orbitor pretutindeni, desfrunzirea pădurii ascult-o,
argentina pădurilor, ruga ascult-o!
Și apei ce-și sună în toate serile talanții, florinii, averile,
Isadorei,
Terpsihorei,
Apei, auzi-i, auzi-i căderile!
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg cromatic
Îmi înec dorul în propriul sânge
Departe de tine, e starea ce tocmai am creat
Aprins de fantezii și vise
Stare de roșu.
Iubito, ești departe, iar acuma
Pianul zace melancolic și trist,
Gândindu-se la noi doi
Stare de mov.
Iubito, vino mai aproape, te rog
Stinge-mi cu lacrimi, dorul ăsta trist
Că simt că nu mai rezist
Stare de gri.
Iar în brațele tale calde, lasă-mă
Amorul meu de plumb, încet să-l cresc
Se vede, acum zâmbesc
Stare de verde.
poezie de Costyn Gilca (5 noiembrie 2017)
Adăugat de Costyn Gilca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Golănească
Să bem, prieteni, mult și anonim,
hârdaie cu vin roșu ne adastă,
la urma urmei tot ne poticnim
și ni se culcă greerii în țastă.
Același basm urât e împrejur
cu aripa de plumb și coiful rupt,
deasupra cerul pus în abajur
și îngerii ce visele ne-au supt.
În ăst peisaj călătorim mereu
dealung de ani și veștede tristeți,
halucinați cătăm un empireu
ce nu se mai ivește-n dimineți.
Zădărnicia stă cu noi la cot
și-n suflete ne urlă când și când.
Măcar să bem cotnarul lumii tot
învinși, nemângâiați și fluierând.
poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum", an VI, nr. 1 (aprilie 1940)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plumb de toamnă
De-acum, tușind, a și murit o fată,
Un palid visător s-a împușcat;
E toamnă și de-acuma s-a-nnoptat...
- Tu ce mai faci, iubita mea uitată?
Într-o grădină publică, tăcută,
Pe un nebun l-am auzit răcnind.
Iar frunzele cu droaia se desprind;
E vînt și-orice speranță e pierdută.
Prin tîrgu-nvăluit de sărăcie
Am întîlnit un popă, un soldat...
De-acum pe cărți voi adormi uitat,
Pierdut într-o provincie pustie.
De-acum, au și pornit pe lumea eronată
Ecouri de revoltă și de jale;
Tot mai citești probleme sociale...
Sau, ce mai scrii, iubita mea uitată?
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemă finală
Eu trebuie să beau, să uit ceea ce nu stie nimeni
Ascuns în pivnita adânca, fără a spune un cuvânt
Singur să fumez acolo nestiut de nimeni
Altfel, e greu pe pământ...
Pe stradă urle viata, si moartea
Si plângă poetii poema lor vana...
Stiu...
Dar foamea grozavă nu-i glumă, nu-i vis --
Plumb, si furtună, si pustiu,
Finis...
Istoria contemporană...
E timpul... toti nervii te vor...
O, vino odată, măret viitor.
Eu trebuie să plec, să uit ceea ce nu stie nimeni
Mâhnit de crimele burgheze, fără a spune un cuvânt
Singur să mă pierd în lume nestiut de nimeni
Altfel, e greu pe pământ...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre plumb și visare, adresa este: