Poezii despre prostie și răutate
poezii despre prostie și răutate.
Nedumerire
Mi s-a scurs
nisipul din clepsidră
și tot n-am înțeles,
tot sunt nedumerit:
Ce este mai de temut
răutatea
sau prostia?
poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce face albinuța?
Ce face albinuța harnică?
Folosește fiecare oră cu lumină
Și-adună miere toată ziua
Din fiecare floare deschisă!
Cu ce îndemânare își construiește fagurele!
Ce frumos întinde ceara!
Și muncește din greu să pună bine
Dulcea mâncare pe care-o face.
În opere de muncă sau de-ndemânare
Ar trebui să fiu harnic și eu
Fiindcă Satan găsește o răutate
Și pentru mâinile proaste.
Cu cărți sau muncă sau joc sănătos
Să-mi petrec primii ani
Așa voi putea să dau în fiecare zi
Un răspuns bun.
poezie pentru copii de Isaac Watts din Cântece divine traduse într-un limbaj simplu pentru uzul copiilor (1715), traducere de Bogdan Popescu
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi încerca să arunc
povara în hău și să dau
uitării răutățile celor proști
și ignoranți până-n adâncul
cutiilor craniene de capacitate mică
căzuți în somnul nălucirilor
ei nu mai văd lumina
zorii îi ocolesc de mulți ani
stau în mâzga întunecoasă
eu sunt stăpânit de un gând
pe care nu vreau să-l duc în derizoriu
o să arunc totul undeva
dialectic i-am analizat câteva zile
au pierdut timpul în întuneric
le e teamă de cunoaștere
ar merita și ei să ajungă în hău
dar n-au curaj să se arunce
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În toată această îmbulzeală-a lumii...
Ce tristă-i omenirea fără OAMENI
În toată această îmbulzeală-a lumii...
E-atât de trist să știi că doar nebunii
Își pot permite liniștea-ntre semeni.
Normalitatea parcă stă s-apună,
Atâta anormal a răsărit în noi...
E-atât de trist ca stive de gunoi
Să-nfățișeze partea noastră bună.
Am devenit cum doare cel mai rău:
Coșmaru'-oricărui suflet încă mare...
E-atât de trist să simți cum, sub picioare,
Pământu'-ncepe să devină hău.
Ne mor fiorii rând pe rând, în noi...
În timp ce mintea ni-i orbită de arginți...
E-atât de trist să nu poți să dezminți
C-am devenit atât de triști, atât de goi.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (31 martie 2020)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am obosit...
Îmi puneți piedici, inventați povești,
Crezând că am să mă opresc,
Am steaua mea, vă spun pentru a ști
Și-n viață am să izbutesc.
Nu vă cer să mă apreciați, nu-mi pasă
De fițele și figurile voastre de aristocrați,
De părerea voastră mediocră și răutăcioasă,
Din partea mea, rămâneți aceiași încuiați.
Terminați cu critica, cu răutatea și prostia,
Cu acuzele, indolența, inferioritatea și ipocrizia,
Am obosit să v-ascult cum urlați din noroi,
Am obosit să mă uit în jos când vorbesc cu voi.
Fac tot ce îmi tresaltă sufletul de bucurie,
Lupt să îi fac pe semenii mei fericiți,
Știți cum arată zâmbetul unui copil trăit în sărăcie?
N-aveți de unde, căci sunteți prea zgârciți.
[...] Citește tot
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Detractorul
Detractorul e frustratul
Lipsit complet de Dumnezeu
Nu știe ce e păcatul
De-a vorbi pe toți de rău
Adesea este un incult
Cu mințile întunecate
Și de n-are un scop ocult
E doar plin de răutate.
Limitat de-a sa prostie
Nu acceptă vreun talent
Nu știe de modestie
Împroașcă totul, evident.
Afișând figură gravă
Atotștiutor
Împroașcă cu otravă
Adesea fiind provocator.
[...] Citește tot
poezie de Ionel Popa (12 iunie 2014)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoarea unui copil către mama plecată la muncă
Mamă, de ce nu vii mai repede acasă?
Mi-e dor de tine. Mi-e atât de dor!
Te-ai dus în țări străine, dar ce-mi pasă?
Cine-mi mai spune mie "Somn ușor"?
Eu știu că n-aveam nici un ban, mămico
Mergeam la școală ca un zdrențăros
Pofteam o ciocolată, sau un Cico
În timp ce alții le vărsau pe jos.
Colegii mei vin tot în limuzine
Au bodyguarzi, și bani de buzunar
Dar eu, măicuțo, te am doar pe tine
În poza scumpă, din Abecedar.
Când nu mă vede doamna-nvățătoare
Eu scot fotografia și-o sărut
Colegii-mi spun "orfan", și cât mă doare!
Atâta răutate nu am mai văzut.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (2 august 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Masochism
În lupta aspră dintre rău și bine,
Prăpastiei întrezărindu-i hăul,
Românul nostru, conștient de sine,
Îmbrățișează, din păcate, răul.
Când se deschid spitale, școli, în țară
Concetățeanul, specimen perfid,
La miting, urlă-n Piață ca o fiară
Și nu când toate astea se închid.
Cu sufletul turbat de răutate,
Nu iese-n stradă, cum e și firesc,
Când pensii și salarii sunt tăiate
Ci, dimpotrivă, când acestea cresc.
Când taxe și impozite la stat
Plătea românul nostru cu duiumul,
Nu protesta în Piață revoltat
Doar azi, când s-au redus, blochează drumul.
[...] Citește tot
poezie de Ion Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemat la locul faptei
constat că turnase în el
atâta bere încât făcuse
în pantalonii jegoși
da' ăla care ne sunase
avea o putere de concentrare
cât un pește de acvariu
care luase vodcă fără rețetă
așa citisem într-o carte
cu polițiști idioți ca noi
nu mai zic de colegul meu
de mustața lui călcată în picioare
de fetele de la căpâlna
care-i dădea o față de prost
aprind o țigară cu marijuana
de la bricheta mea zippo
și fac câteva fotografii
cu telefonul meu xiaomi
de fițe luat de la un șmecher
furat fără îndoială dintr-un magazin
trag o linie cu partenerul
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fariseism
Cu ce-am greșit, atotputernic jude,
Să-mi terfelești credința-n bunătate
Au nu te-neci cu vorbele prea ude
Ce le tot scuipi spre mine-n răutate?
De vezi că-ncerc s-alin câtă durere
Mai pot și eu cu tristele-mi puteri,
Tu te frămânți, urlând a ta părere
Și mă condamni, hemoroid de ieri?
M-acuzi hain că am intenții rele,
Ori că doresc femei să le seduc?
Nu ești doar prost de-ți iese și prin piele
Și neuronul tău rămas-a eunuc!
Iubirea mea nu are paranteze
Și nu știe nici genuri, sau frontiere.
Femei, bărbați, în veci n-o să conteze:
În pieptul meu doar Omul e avere.
[...] Citește tot
pamflet de Vali Iurașcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre prostie și răutate, adresa este: