Poezii despre prostie și vorbire
poezii despre prostie și vorbire.
nu vorbesc de comoditate,
atunci când morții stau pe spate.
nu vorbesc de mândrie,
atunci când ne mânjim cu... prostie.
catren de Adrian Hogiu (17 octombrie 2008)
Adăugat de Adrian Hogiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cine mult vorbește
Nu puțin greșește
Și la cel ce multe scrie
Nu puține sunt prostie!
Înțeleptul tace
Din înțelepciune
Și când scrie face
Din vorbe minune.
poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amestecarea în vorbă și întreruperea vorbitorului
Omul ce, neinvitat, se amestecă în vorbă
E nesuferit ca musca care ți se bagă-n ciorbă.
Omul care te-ntrerupe când ai încă de vorbit,
Dă dovadă de prostie și e-un mare necioplit.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (20 februarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem, madame
Domnișoară Dinte cu cuvinte sfinte
Te-aș băga te-aș scoate să dau din coate
Prostia e infinită salivă mult dorită..
Dar degeaba vorbesc... proștii mereu se înmulțesc
Și intre ei se iubesc
Eu sunt mai nebun așa
Și imi place cravașa
Să altoiesc cumva
Prostia asta
Care ucide Nația
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prostul!
S-a tot vorbit de proști și de prostie.
S-au discutat și-analizat pe rând.
Când ei, când ea... și-o spun, fir-ar să fie,
Că nu ne lasă-n pace nici în gând.
Prostia e la fel... fără hotare,
E prima între toate, integral
Și... de-ar durea, în lumea asta mare,
Ar fi un zgomot surd și infernal.
El, prostul, însă, are o dilemă
De care pân'-acuma n-am scăpat
Și bună-ar fi de studiat ca temă
Să poți să știi când e de condamnat.
Când el o spune singur... n-are rost
Să-l mai condamni, ci trage-nvățăminte!
Că nu poți să-ți dai seama că ești prost,
De n-ai avea măcar un strop de minte.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziargii de la tembeliziunea România TV ne împuie zilnic urechile cu "știrea de importanță națională" că premierul penal Victor Ponta Plagiatorul este unul dintre cei mai sexy șefi de guvern și de stat din lume (pamflet)
Îi întreb pe-acești frivoli:
Pentru ochii lui mongoli?
Pentru trupul lui masiv?
Pentru că e guraliv?
Pentru dansul la concurs?
(Când dansează, parcă-i urs!...)
Proaste gusturi tre' să ai
Să-i spui sexy, când e vai!...
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (21 august 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doc. X
Trei zile-a stat în pește vestitul profet Iona,
Și-a fost el pentru asta savant ihtiolog?
Iar X e matematic și mare pedagog
Fiindc-a stat și dânsul trei zile prin Sorbona?
Când era mic, de dânsul prinsese groază bona:
Spunea prostii mai zdravăn decât un filolog
Iar azi cu tot refrenul: așa-i, cum zic, mă rog,
Nu știe domnul doctor ce-i tropicul și zona.
De-a scris numai trei rânduri, sub nume el și-a pus
Și diploma, subscrisă altcum de vrun Gambrinus.
Iar de-ai vorbit cu dânsul, sunt sigur că ți-a spus
De zece ori, că-i doctor în cosinus și sinus.
Și te-ai convins! Prostia e uneori un plus
Al minții, însă mintea lui X e proastă-n minus.
sonet de George Coșbuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânătaia
un el cu nume de ceferist
vorbește cu mine pe
o plajă foarte largă în gara de nord
din bucurești - trenul
zice el nu întâzie
voi cei aterizați de la mare
mai stați
pe aici nu e niciun pericol: să nu murți
ca proștii
de inimă albăstrie
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sauve qui peut
Albumul tău e un salon în care
S-adună fel de fel de lume multă
Și fiecine așaz-o foaie smultă
Din viața sa în versuri răbdătoare.
Acum dorești cu pana mea incultă
Și eu să trec prin mândra adunare?
Dar ea de-amicii tăi sfială are
Și de-oi vorbi au cine mă ascultă?
Spre-ați-aminti trecutele petreceri
Condeiu-n mână tu mi-l pui cu sila.
De la oricare-un snop de fraze seceri,
Apoi le răsfoiești filă cu filă.
Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri
Privind în vrav prostia imobilă.
poezie celebră de Mihai Eminescu din Postume
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
De pe deal
E capul ei, și pieptul ei
O văd acum întreagă,
O strig pe nume și-i vorbesc,
Dar ea să mă-nțeleagă?
Cu pieptul plin și des bătând,
Cu fața-mbujorată,
A răsărit dintr-un tufiș
Și râde-acum mirată.
"Tu ești pe-aici? Eu te-am crezut
Cu oile prin vale!
De-aș fi știut că ești în deal,
Mergeam pe altă cale!"
Subțire-n trup și blândă-n grai,
Și-n port așa isteață,
Pe urma ei în fapt de-amurg
Dau zori de dimineață.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre prostie și vorbire, adresa este: