prostie

Orizonturi

Risipit prin viaţă ma plimb, numai eu ştiu cum mă simt.
Dragă frate, dragă soră,
Totul a mers mai prost ca în altă oră;
Plin cu chin şi dor de voi, asa trec zilele cu ploi.
Draga tată, dragă mamă,
O durere mă omoară.
Frământat de zi cu zi, doar la voi a ma gândi,
Stiu că bine nu a fost, am facut şi eu un lucru prost!

poezie de Rareş-Mircea Jiga (2014)
Adăugat de Rares Jiga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leacul pentru prostie

Leacuri pentru multe au găsit savanţii,
Chiar şi pentru boli ce umilesc berbanţii.
Nimeni până-acuma n-a găsit, se ştie,
Leacul pentru boala ce-o numim prostie.

pamflet de George Budoi din Dicţionarul prostiei (23 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroarea

cred că eşti o mare eroare, şi d-aia
şi o mare poetă! nu înţeleg de ce mă eviţi -
nu ar
trebui să-ţi mai tolerez in-dependenţa
prost înţeleasă în unele versuri

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum

Doamne sfinte, prin ce vrajă
Şi voinţă infinită
Piersica îşi stă în coajă
Şi stă ochiul în orbită?

Când atâtea băieri prost
Leagă iţa şi cu firul,
Cum îşi stă vorbirea-n rost
Şi de tot n-o ia delirul?

Cum uscatul de nu sare,
De pe vârf de munte-n mare?
De la munte pân' la mare,
Cum de totul nu-i mirare?

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amândoi

trecut-au anii peste noi
noi am rămas aici
tot proşti, tot boi
doi câte doi
venit-a timpul de apoi
şi am plecat de aici, tot goi
desigur amândoi
doi câte doi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Am văzut Marea
când este vijelioasă şi sălbatică;
când este blajină şi senină;
când este înnegurată şi prost dispusă.
În toate stările ei
m-am regăsit pe mine.

poezie de Martin Buxbaum, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eclipsă

Renunţ la milă greu ca la un viciu,
Cu milă sunt drogată de copil.
Alb înstelată de ridicol plâng
Lângă fricos, lângă învins, lângă umil.

Îi plâng pe proşti şi proştii mă înving,
Surâzători sub steaua mea sterilă.
De gingăşie tot mai mult mă-ntunec
Şi pier de umanism şi milă.

Înduioşate mâini întind să mângâi
Fiare gonind spre mine hămesite,
Şi-mi pare rău că n-o să mai sărut
Şi botul care mă ucide.

Nici n-am trăit spre-a nu jigni pe nimeni,
Mi-au prins în ţărnă rădăcini genunchii,
Şi-mi trece viaţa încercând să-mi cresc
La capetele aripilor unghii.

poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Rodica Kadar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carul cu proşti care s-a răsturnat la Caracal

Aşa e, bre, s-a răsturnat
Aici, în ziua de Ignat.
Erau cu toţii buni amici
Şi doar în trecere pe-aici;
Apoi, trecând pe la Piteşti,
Toţi au ajuns la Bucureşti...

pamflet de George Budoi din Dicţionarul prostiei (16 februarie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi slujesc în Templul Şti'nţei...

Ah, cumplită decădere!
Constatăm cu neplăcere,
Cu mânie, indignare,
Cu dispreţ şi cu oroare,
Ca o culme-a umilinţei,
Că slujesc în Templul Şti'nţei
Agramaţii, impostorii,
Hoţii şi plagiatorii,
Mediocrii, diletanţii,
Proştii şi cu ignoranţii.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (8 decembrie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De profundis

Nu, asta nu pot s-o suport!
Curând, e-un an şi jumătate
De când aţi declarat că-s mort
În unanimitate.

Toţi proştii câţi m-au cunoscut
Ziceau: "Mi-era un fel de rudă —
Săracul! Cine-ar fi crezut?..."
Îmi vine să-nviez de ciudă!

Profane mâini mi-au răsfoit,
La Iaşi, arhiva.
Revistele m-au prohodit,
Amicii mi-au mâncat coliva.

Mă pipăi, stau nedumerit.
Mă trag de păr, simt că mă doare...
Nu, n-am murit!
Vă dau cuvântul de onoare.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!