Poezii despre amant, pagina 2
Pentru Philippe Huc
În timp ce-n vale e Florar
Și ucigașele granate
Pe calu-i zboară, un tunar
Către idile depărtate,
Sub palmierii andaluzi,
Visează trei amanți ursuzi
Geloși pe-o Carmen de văpaie
Beată de muzică și-amor
Pe care într-o zi o vor
Găsi asasinată-n baie.
poezie clasică de Philippe Chabaneix din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Nina Cassian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru amantul meu care se întoarce la nevastă-sa (fragment)
Ea e toată acolo.
A fost topită cu mare atenție numai pentru tine,
iar forma i-a fost turnată încă de când erai copil,
turnată din cele o sută de vârste ale tale favorite.
poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nervi de toamnă
E toamnă, e foșnet, e somn...
Copacii, pe stradă, oftează;
E tuse, e plânset, e gol...
Și-i frig, și burează.
Amanții, mai bolnavi, mai triști,
Pe drumuri fac gesturi ciudate -
Iar frunze, de veșnicul somn,
Cad grele, udate.
Eu stau, și mă duc, și mă-ntorc,
Și-amanții profund mă-ntristează -
Îmi vine să râd fără sens,
Și-i frig, și burează.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot mai adânc...
de la o vreme devenisem amanți
nu era nicio cale să ajung la capăt
nici nu mai am curajul
să vorbesc despre asta
totul e un du-te vino
e aproape iarna și
țipătul corbului se afundă în mine
tot mai adânc
tot mai adânc
tot mai adânc...
poezie de Teodor Dume din Timpul, devoratorul de umbre
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinul amanților
Frumos e azi văzduhul! Sprinteni,
Fără căpăstru, fără pinteni,
Să ne-avântăm călări pe vin
Spre-un cer feeric și divin!
Ca unor îngeri arși de jarul
Lungoarei, iată, în cleștarul
Albastru-al dimineții vraja
Mirajul ne-aruncă mreaja!
Domol alunecând împinși
De mult isteața volburare,
De-un paralel delir cuprinși,
O, sora mea, fără-ncetare
Vom alerga, scăpați de rele,
Spre raiul visurilor mele.
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubiri imperfecte (gazel)
În viață-am cunoscut femei
Ce-și împărțeau inima-n trei
De vreți să știți ce fel și cum
Amant, iubit și soțul ei
Doar că în timp aș vrea să spun
Intrară toții la idei
Amantul primul ce-și dădea
Din banii lui pe-ascuns in lei
Iubitul și mai și, atât
Că nu-i păsa destul, ce vrei...
Doar soțul grijă își făcea
Când soața lui află că cei
Iubiți de dânsa se certau
De la cei patru puradei!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secretele vieții amoroase
În dragoste sunt numai două căi:
unul este iubit, altul iubește,
balsam ia unul, celălalt bătăi,
unul ia tot iar altul dăruiește.
Acoperă-ți obrazul când e pară,
ce ai în piept, nu spune mai departe!
De-i dai amantului cuțitul, el omoară
de știe că-l iubești, își face parte...
poezie de Bertolt Brecht, traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te astept
Aceasta caldura
O simt ca o mana
Pe spate cum cade.
Si somnul ma fura
Si din saptamana
O zi se mai scade.
E acadabrant
Sa dorm in absenta
De vise si de amintiri,
Si sa-i fiu amant
Chiar in permanenta
Unei tacute priviri.
Privirii tale
Fantoma a mintii
Privirii tale
... te astept.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Amant
Din ceruri îmi făcea tingire
Și piele de vital din nori,
din zorii zilei, amurgire,
cotorul verzei, napi cu flori,
vin din oțet și-adeseori,
dintr-o purcea, moara de vânt,
din ștreang o jurubiță, ori
din popa burduhos, un sfânt.
Așa m-a înșelat iubirea
De colo-colo dus de nas...
Nu-i om pe lume-n toată firea
Să nu fi dat (daca-ar fi tras
Ce-am tras la fiecare pas)
Și țoale și-albituri, decât
Să fiu-așa cum am rămas
Amantul singur și-amărât.
poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tânguirea lui Icar
Sunt fericiți, sătui, ușori,
Amanții fetelor pierdute,
Cand mie brațele mi-s rupte
Fiindcă-am strâns cu ele nori.
Voi, sori fără asemănare,
Care-n adânc de cer luciți,
În ochii mei de voi orbiți
Doar amintirea mai tresare.
Zadarnic spațiului voii
Să-i aflu miezu-n tainic joc,
Sub nu știu care ochi de foc
Aripa mi se nărui,
Și ars de dorul meu zeiesc,
Nu voi avea onoarea sfântă,
Genunea care mă-nmormântă
Cu numele-mi s-o-nveșnicesc.
poezie celebră de Charles Baudelaire din Florile răului, traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre amant? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre amant, adresa este: