Poezii despre tornade, pagina 3
Salvează-te
Salvează-te dacă mai poți
Viața asta este scurtă
Nu crede ce spun astăzi toți
Si-ncearcă -n vorbe să ascundă
Un adevăr?.... magie neagră
In alambicuri cu minciuni
Se toarnă și un strop de wisky
La frontiere cu furtuni
Salvează-te dacă mai poți
Să scoți din sânge adevăr
Când cu minciuni stropită-i ușa
Tratatelor din patru zări
Când crivățul bate din stepă
Si vin tornade din apus
Salvează-te copil al țării
Purtându-ți mândru capul sus
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătăile inimii pe zăpadă...
Ce zi frumoasă de colind,
Aruncă-ți brațele în vânt,
Pe tâmple visele-mi aprind,
Toate să fie într-un gând.
Fură scânteia de la piatră
Și-n suflet aprinde-o tornadă,
Soarele într-o cascadă
Lumină din lacul de ghiață.
Scară, curcubeu în soare,
Mă simt și eu ca o ninsoare
Fură tăcerea la o iscoadă,
Apoi vezi bătăile inimii pe zăpadă...
Și uite ninge-a nepăsare
Ninge cu fulgi de răbdare,
Cu fulgi de îngeri făuriți
Ce astăzi și-au ieșit din minți...
poezie de Eugenia Calancea (28 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decembrie pe stradă
felinare pe stradă
și-au pus peruci albe
paradă în nocturnă
imită stele pe cer
un gând fuge rebel
la tine se-agață
de ramul de viață
pacifist intimist
artist drumul de gheață
departe răsfață ochiul
ascuns în urechea unui fir
de ață pe geam cos flori
din culori de fiori
uite-ți cămașa până la brâu
cu râuri din râu și borangic
fulgii peltic se iau la sfadă
luminile străzii
intră-n tornadă
ca pâinea de albă
crește zăpada
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Norii stau
tornadă peste sat, femeia
ridică poalele casei de lutișor gălbior
armat cu paie vioaie, vi
oaie în brâul cerului înflorat cu aluzii
iubește
cum îi stă bine unui fenomen meteo (?!) a
păsat același bărbat
pe care soldat foarte chipeș
l-a plăcut și tatăl ei șaman comunal pe
când se privea, pluvial, în oglindă
iubește
norii căzuți în marsupiul de
jucărie trimis de o verișoară din australia
în contul clipelor spulberate, ah, în
copilăria lor la comun, la
anii de-atunci
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miza de-mprumut
Lăsați-mă o clipă în pragul neuitării
să pot privi în urmă la tot ce-a mai rămas
din toamna-ntârziată care-alunga cocorii
și ne punea regrete în acele de ceas.
Pendulele rebele măsoară alte ore,
mai lungi decât acelea pe care le-ai lăsat
să curgă îmbrăcate în renunțări majore,
așcunse cu migală sub umbre de păcat.
Plecarea ta târzie pe-o neștiută cale,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cioc, cioc, înserarea iată că a venit din toate umbrele, a început să-și sărute genunchii
am închis ochi și am privit ce aproape-i lumina
ce zgomot e in ape
mama plînge din vremi de osîndă
se nasc păsările focului antic
construim castele din nisip pe țărm
sade pestele ucis și romantic ca o tornada inima ta vine spre mine
lumina îmi îngheață în palme oprind timpii iubirii
m-ai alerg sa te văd dar ce întuneric sferic că o rază neagra
se joaca cu degetul pe nisip cum șarpele adoarme prin iarba.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buletin meteo
Pe Facebook plouă mereu
Cu poeme "tu și eu"
Un amic în drum spre bar
Lunecând pe trotuar
Vrea să plouă "Vin Cotnari"
De se poate fără bani
Înspumat curgând șuvoi
Ori din nori, ori din butoi
Pe Facebook cu iz amar
A rămas un vers în dar.
- Mă citește cineva?
Sau vor toți de la cișmea
Vin, cafea, flori și citate
Sau povești demult uitate
Adunate de furtună
Noaptea când pe cer nu-i Lună
Vers, poeme, balustradă
Piere totul în tornadă
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un gând mă strigă
Un gând mă strigă și tresar din vis,
Cătând să văd prin genele-mi uimite,
Speranțele-mi de fost-au îngrădite,
Sau fost-au alungate în abis.
În vârful degetelor calc tiptil
Și scormonind în tainic întuneric
Prin care umbre se prefac himeric,
Trec de hotarul sterp, atât de-ostil.
Am izbândit pieptiș printre zăbrele
Cu-n sfâșiat veșmânt, lăsat ca pradă
Și înșfăcată de-un vârtej de iele,
M-am prin în jocul lor ca-ntr-o tornadă
Și năruind zidiri de citadele,
Am dezlegat a visului șaradă.
sonet de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universuri paralele
De undeva răsare un univers
Din noțiuni, ce se combină
Un punct subtil, dar pe invers
Din seve stranii de lumină
Alt, infinit cu alte teorii,
Învolburat ca o tornadă
Împrăștiat prin galaxii,
În sunete de serenadă
Srăfulgeră, păreri din zbor
Concomitent, dar în alertă
Când din trecut spre viitor
Nesiguranța-i tot mai certă
Ca pe-o paletă vie de culori
Apar, aci senzații de debut
Se reproduc de atâtea de ori,
Să reclădească un început
[...] Citește tot
poezie de David Boia (3 aprilie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tornada intuiției
Timpul se disipă-n clipe,
clipele se disipă-n timp
ca într-un ciclu fatidic
după rânduială impusă
catalogată drept deșertăciune
și așa toate de-a valma
se integrează în trecut
pe baza unui algoritm simplu
dar necunoscut
greu de înțeles
greu de acceptat
imposibil de modificat
pare un traseu spre absolut
prescris cu dezinvoltură
mai sper să nu degenereze
în sintagma profetică
urâciunea pustiiri
dacă am dezlega măcar
procesul de transformare
ar fi un maxim maximorum
[...] Citește tot
poezie de David Boia (21 septembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre tornade, adresa este: