prostie

Dacă aş fi ştiut...

Bătrâni şi copii – erau străzile pline,
Dacă aş fi ştiut c-o s-ajungă ruine
Ţărişoara aceasta, nu aş mai fi sperat
La o-ntreagă frăţie, aş fi plecat!

M-aş fi dus de nebun, aş fi luat-o din loc!
Nu aş mai fi privit în urmă deloc.
Nu aş mai fi sperat, la nimic împreună,
Aş fi luat-o din loc... după-o altfel de turmă.

Azi, îmi vine prea greu să accept nebunia
Ce-a cuprins omenirea, în special România...
Ce-a făcut să s-aleagă praful de noi.
Cum să nu mă apese, privind înapoi!?

E-o prostie în aer, ce ne-ar arde pe toţi!
Îmi e clar că ne vor despuiaţi de chiloţi...
Deja, nu mai aveam demnitate deloc
Şi-ncurând, vom rămâne fără gram de noroc...

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (10 septembrie 2019)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vobiscum (Sonet VII)

pustiul minţii pare mai gol ca niciodată
în vasta-i goliciune mă-nec văzând prostia
şi-n cerul omenirii pătrunde inepţia -
o grea istorisire de patimi încruntată

vestigiul unor clipe trăite-n agonie
este icoana voastră lipită de perete
ce strigă-n urma bolii de foamete şi sete
schimbând înţelepciunea pe-o crasă duşmănie

nebunii parcă astăzi nebuni vor să rămână
în colţuroase urne se strâng incinerate
figuri şi figurine pictate în ţărână

şi palidele pleoape clipesc a sănătate
dar simt cum mă-nfioară din tălpi ca o stăpână
povestea ta de jale rostită pe-nserate

sonet de Ionuţ Popa (26 februarie 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

4... 3... 2... 1...

(знаменный распев - reloaded)

E început de ev agricol
Iar cest pământ lan de păpuşi
Lucrarea Domnului aşteaptă
Făcută iar prin interpuşi.

Şi-i vin puţin doar pentru morţi
Căci peste vii cereasca mană
Căzut-a prost prin tras la sorţi.

De veghe-n lanuri, de pomană
Sperietori ne ţin de hoţi. Visăm la îngeri dar

Deschise, aripile nu trec prin porţi...

poezie de Mihai Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătăuş de dimineaţă

dimineaţa pe răcoare,
toată lumea in mişcare
eu tresar din somnul dulce,
ca să văd ce glas aduce...
şi mă uit şi mă gândesc,
când colo doi se pocnesc,
mă apropii eu puţin,
se opresc ca din senin,
unul plânge că-i lovit,
altul râde că-i voinic,
eu mă duc la învingător
şi îi spun cu glas domol,
băi băiete nu-ţi e greu?
să fi prost aşa, mereu?
dacă-l baţi, nu-l bate fizic,
chiar te rog să-ncerci şi psihic.

pamflet de Alexandru Simion (11 ianuarie 2016)
Adăugat de ABCD
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hidden folder 01

căutai un loc cald în care să-ţi ascunzi hainele
& toate obiceiurile proaste din adolescenţă
fumai ţigările de câte şapte ori până nu mai rămânea decât coaja
în derivă curgeai gol fără să plângi noaptea

câteodată îţi doreai să te împiedici de sticle doze pahare
talismane norocoase târfe gata să te satisfacă oricând
& să cazi de pe bloc
solitară maşinal rana ta sângera ca un tanc

iar toate capacele prost înfiletate scăpate pe podea
oboseala prezenţei prima fugă de acasă bătaia primită
se strâng se încolăcesc în jurul trupului tău

ura începe să te sugrume în somn
& zbieri împingi izbeşti perna cu pumnul
ca o femeie pregătită să nască un monstru

poezie de Florina Huzoaica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crescit Eundo

Ce-i drept, e drept, poete! şi-ţi spun: eşti de talent
Dar iartă-mi vorba asta (humanum est errare
Şi toţi avem defecte) în fond, mi se cam pare,
Că eşti prea slab, şi stilul ţi-e prea neconsecuent.

Eşti prea banal, zic unii. Eu nu sunt competent
Să judec tot; fireşte, greşeli de conjugare
Pentr-un talent ca tine sunt oricum lucru mare
Şi-apoi, o ştii tu însuţi, n-ai nici un sentiment.

Că eşti naiv, n-ai formă, e rău, dar tot mai trece
Şi nu-ţi imput nici limba, dar gustul ah, a fost
În drept să zică lumea, că eşti prea gol, prea rece!

Încolo versuri bune, cam rari şi fără rost
Din unsprezece versuri de n-ai fura tu zece!
Ce dracul! Furi întruna şi furi aşa de prost!

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt mincinosul

poet care spune adevărul
de fiecare dată îl zic
dacă aş fi bufon nu mi-ar fi
frică să spun prostii
poetul şi bufonii sunt mincino
şi
spun adevărul chiar dacă nu este păre
rea majoritate

eu sunt mincinosul care scriu
despre adevăratul cal
cal nibelung care paşte cuvinte
şi
bea poezii cu botul prea lung
cred că era

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ab irato

Nu-mi măsur bine versul? Ce? Cum? Auzi acolo!
Dar ritmu-mi curge-n vine! şi rima? je m'en moque
Nici pot gândi aminteri! Mi-e tată bun Apolo!
Vrei strălucită probă? Iat-un sonet ad-hoc.

Nu sunt corist! Sunt maistru-n recitativ şi solo!
Băcane, râzi ca prostul şi nu m-asculţi de loc...
Ei da! nu-mi plac nici mie măslinile de Volo!
Ironic sunt — am ace pentr-ori-şi-ce cojoc.

Băcan stupid! Te fulger!... Inspiră-mă, Erato,
Dă-mi aspră vină pentru sonetu-mi ab-irato —
Să-l sfarăm cu prestigiul divinei poezii:

Tu? imbecil nemernic! Tu să mă iei la vale?
La scârnava-ţi tarabă zic un aeternum vale...
Eu? Eu am rima justă —tu? False terezii!

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răbufnire

Vă uitaţi zilnic ca şi mine spre infern,
Vă vedeţi singuri c-aţi ales minţitul tern
Înfăşurat cu fular alb pe gât de stârvuri
Ce vă înşeală, vă tot fură, vând în târguri!?

Vă îngroziţi de măcelarii "doctori" ciocli
Ce vă omoară mame, fii şi ca şi popii
Se întreţin "nevinovaţi" în găşti scârnave
Doar să vă-ngroape; sunteţi piedici vii, bolnave!?

V-au transformat în delatori, turme de oi
Ce se tot tund până la zero, proşti puhoi
Ce staţi la cozi să vă plătiţi dări aberante
Lor cu palat, "popor" ce-şi zic, de averi tentante!

V-au făcut "stat", plini de poliţii, bodyguarzi,
Nu să v-ajute, să vă ardă, foc, bastarzi
Că nu de-ai lor sunteţi, că cinstea-i o prostie
Şi nu vă pot avea de sfat pentru hoţie!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capitalişti hai să ne urnim şi noi

Domnilor aşa se poate
să trăim şi noi în rate
o pauză facem-un pic
sus ori jos de la buric

În oglindă ne privim
acont pentru ţintirim
cine ştie să vorbească
va purta o altă mască

Proştii ciungii şi netoţii
vor trăi la grup cu toţii
unul mai sus să nu iasă
va cădea la loc în plasă

Plată da-vom la amin
să murim şi noi puţin

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme 00 (1 februarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!