Poezii despre frunze, pagina 53
Zâmbetul tău
Am sapat adanc la radacina unui copac tanar,
si ti-am ascuns acolo zambetul,
Am vrut sa-l pastrez doar pentru mine,
departe de lumea trista si rea,
Dar l-am regasit peste ani si ani,
in mii de frunze aurii,
ce-mi zambeau discret prin razele de soare.
Am inteles atunci ca lumea e mai frumoasa
datorita zambetului tau.
O frunza mi-a atins buzele si doua zambete
s-au contopit pe veci cu padurea.
poezie de Marius Alexandru (22 octombrie 2020)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Generici
Să spunem generic
Iubito!
Să spunem generici
noi doi!
Când se scutură frunza de copacii
generici
când peste haine ne simțim
ca și cum am fi goi
când urcăm cu tramvaie în stații
cu un pumn de pământ în loc de bilet
când îmi împrumuți o carte
în care ai subliniat un secret.
Să ne spunem generici
Să ne spunem cum vrei
când prin ploaie udați până la sânge
ne bea sub copac o frunză de tei.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost odat' ca niciodat'-o frunză
A fost ca niciodat'-o frunză
A fost ca niciodată-o frunză cu liniile ei.
Linia vieții
Linia norocului
Linia inimii.
A fost ca niciodat'-un ram la capătul frunzei,
Linie bifurcată, semn al vieții
Semnul norocului
Semnul inimii.
A fost ca niciodat' la capătul ramului un copac.
Un copac vrednic de viață
Vrednic de noroc
Vrednic de inimă.
Inimă gravată, împunsă, străpunsă.
Un arbore pe care nimeni nu l-a văzut vreodat'.
Au fost ca niciodată rădăcini la capătul arborelui.
[...] Citește tot
poezie celebră de Robert Desnos din Acești mari poeți mici, traducere de Mihai Rădulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Toamna în parc
Cad grăbite pe aleea
Parcului cu flori albastre
Frunze moarte, vorba ceea,
Ca iluziile noastre.
Prin lumina estompată
De mătasa unui nor,
Visătoare trece-o fată
C-un plutonier-major.
Rumen de timiditate
El se uită-n jos posac.
Ea strivește foi uscate
Sub pantofii mici de lac.
Și-ntr-o fină discordanță
Cu priveliștea sonoră,
Merg așa, cam la distanță,
El major și ea minoră...
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Balade vesele si triste. Parodii originale. Migdale amare" de George Topîrceanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Sa Te Uit
Ascult cum frunzele foșnesc în vânt
O melodie se aude-n crâng
Păsări ce zboară, salută, rând pe rând
Și roua mângâie verdeața pe pământ
Parc-aș privi tabloul unui sfânt
Simt vântul cum mă mângâie, atât de blând
Te văd din nou și îți vorbesc în gând
Un porumbel zâmbește văzându-mă plângând
Și de-aș putea s-arunc iubirea ta în vânt
Să te blestem măcar cu un cuvânt
Să zbor departe, deasupra, pe un vânt
Unde nici despărtiri, nici plânsete nu sunt
De-acolo să pot să îți trimit un gând
Pe o frunza ți-aș scrie un cuvânt
Că "te-am uitat" și nu mai sunt
Îndrăgostita care plânge și în gând
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine aș fi?
Cine aș fi
Fără aceste fragmente
de zămislire
fără soarele
din nervurile mele
împrăștiate
prin tinerețea
din sufletul meu
Cine aș fi
dacă nu
aceeași frunză
cu soarele strălucind
prin nervuri.
poezie de Adriana Szilagyi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunzele se duc de-a valma pe covorul arămiu.
Toamna, răvășind cenușa, le privește cu dispreț.
Vântul, ce pe-aripi le poartă, pare-a fi un ageamiu;
De-s căzute, fără vlagă, pentru el n-au niciun preț.
catren de Mihaela Banu (17 octombrie 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio, fecior!
Toamna mă-ndeamnă să zbor,
Brațele, aripi de dor,
Frunzele, moale covor,
Pernă... de cad, să nu mor,
Bube să n-am la picior,
Mândră să-mi caut ușor,
Noră s-aduc, în pridvor,
Mamei. Adio, fecior!
poezie de Marius Robu (14 septembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La răscruce de vieți
Ascult, surâzând, liniștea toamnei,
Doar foșnetul frunzelor, în amurg, mă încearcă,
Gândul cernit m-aleargă pe alei,
Adunând, câte-o galbenă frunză, în treacăt!
E frunza căzută, izvorul de timp,
Lăsată de tine, pe-aleea pustie,
O voi păstra, la piept, un răstimp,
În semn că iubirea, veșnic, reînvie!
E frunza ninsă ce-a înghețat,
La piept, cu speranță, o încălzesc,
În nopți, doruri dulci, le-am degustat,
Scântei de iubire în ochi le topesc!
De mână, pornim, la răscruce de vieți,
Alegem aceeași viață, împreună,
Iertăm greșelile, suntem profeți,
Alegem primăvara, ce ne-a fost cunună!
poezie de Carmen Pinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru țară, pentru neam
De la daci, de la romani,
Am primit tot ce n-aveam.
Am primit glie și ram,
Și ne-am zămislit ca neam.
Ești dator să lupți, române,
Pentru țară, pentru neam.
Pentru glie, pentru grâne,
Pentru frunza de pe ram.
Să păstrezi țara și neamul!
Că sunt tot ce ai mai sfânt.
Aprig să înfrunți dușmanul,
Când calcă al tău pamânt.
poezie de Dumitru Delcă (30 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre frunze? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre frunze, adresa este: