Poezii despre Grigore Vieru
23 de poezii despre Grigore Vieru.
Grigore Vieru
Lacrimă
arzând
pe
obrazul
de
gheață
al
Moldovei
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (13 februarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
A plecat grăbit, Vieru...
A plecat grăbit Vieru
Să-mpletească stele-n cer:
Din ele face Cuvântul
Și-l trimite-apoi cu gândul
Să ajungă cât pământul
Să ne fie Giuvaier...
poezie de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
I.F...
Motto:"Ușoară, maică, ușoară"
G. Vieru
stelară, maică, stelară
tristețe, maică, tristețe
pogoară, maică, pogoară
când lacrimă, când blândețe
cezară, maică, cezară
senină, maică, senină
pogoară, maică, pogoară
când inocentă, când vină...
poezie de Iurie Osoianu (3 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba lui Dumnezeu
Precum Eminescu ești
frate Grigore Vieru
stâlp al slovei românești
loc pe unde vine cerul
Frate Grigore Vieru
limba-i mult mai dulce
dacă spune adevărul
neamul ni-i pe cruce
Limba-i mult mai dulce
stâlp al lacrimei cerești
loc de unde moartea fuge
precum Eminescu ești
Frate Grigore Vieru
mama naște adevărul
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (21 ianuarie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
S-a mai stins o stea (Lui Grigore Vieru)
Motto:
Sculați-vă, sculați-vă, sculați-vă
Din somnul cel de moarte!
Salvați-vă, salvați-vă, salvați-vă
Prin limbă si prin carte!
(Grigore Vieru)
Cum vine omul, numai, numai zâmbet!
Cum pleacă omul, numai, numai plânset!
Mai bună, lumea, cu un gram o lasă.
Tribut plăteste pentru el, o viață!
Cum vine omul, numai, numai soare,
Și-i noapte grea a lui plecare.
Un nume bun, un nume drag ne lasă
Și-o întristare pentru-o-ntreagă viață!
Cum vine omul, numai, numai miere
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
A murit poetul (În memoria lui Grigore Vieru)
În miez de noapte,
Venind de departe,
A murit poetul
Pe un drum care ducea spre moarte.
A murit poetul,
Un geniu nepereche.
El s-a dus ceruri,
Să stea de veghe,
Peste neamul lui care atât de mult l-a iubit,
A cărui soartă dură
Cu dânsul a împărțit,
A murit poetul cel mai iubit!
Și toată lumea plânge
Cu lacrimi amare,
Cu lacrimi de sânge,
Căci nu a murit poetul!
[...] Citește tot
poezie de Vladimir Potlog (18 ianuarie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Grigore Vieru
De ceva vreme,
Grigore Vieru
scanează cerul.
Trimite îngerii
în Valea plângerii.
Peste Prut să facă
podul de flori,
între țări surori.
Românii să-i unească
în glia strămoșească.
Frați de țară și de neam,
să stăpânească acelaș ram.
Prutul să nu-i mai despartă
nici astăzi și niciodată.
Să facă România Mare
cu Dunăre, Carpați și mare.
poezie de Dumitru Delcă (14 februarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Supa de mentă
autorul plachetei penibile: un oarecare poet
autorul versurilor: un oarecare abruda
autorul ilustrațiilor: un oarecare grigore vieru
autorul muzicii: un oarecare mecanic de tanc cu claviatură
autorul autorilor: un oarecare moscovit, intro
vertit, cu ochii oblici, cu polonicul în supa
de mentă de mentă de mentă
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În tragica noapte
E noapte-adâncă-nspre ecouri.
Satul zace singur, mut...
Când din cer, de printre nouri
O stea aprinsă a căzut.
Fierbea în depărtare cerul
Înfășurat cu-n val de ceață.
Maestrul îndrăgit Vieru
Neștiind s-a stins din viață.
În viața sa de înainte
A meditat un gând ce nu-i.
Descria în dulci cuvinte
Lumea cea din jurul lui.
Și nimeni nu ar fi crezut
Că anume-n astă noapte
O lume ce a cunoscut
A-nchis pe veci sub pleoape.
[...] Citește tot
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ștafeta de la poet
(Lui Grigore Vieru)
Am preluat,
Cu pietate,
Din îndemnul tău,
Lupta pentru dreptate.
Am preluat, în moment durut,
Speranță s-avem, "cărare peste Prut".
Am adunat într-o carte
Copiii cuminți ai Limbii Române
Ca să nu uităm de tine.
Ești tare departe,
Poate ai uitat cine sunt,
Dar eu, Maestre,
Țin strâns ștafeta,
Aici, pe pământ,
Chiar de uneori totul se vinde.
Noi știm amândoi:
Mai sunt lucruri sfinte!
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Grigore Vieru, adresa este: