Poezii despre Dumnezeu și infinit, pagina 2
Cei care trăiesc pe dinăuntru
sunt oameni ca și mine
care trăiesc pe dinăuntru
ca într-un schit săpat în carnea lor
de întrebări fără răspuns
în care Dumnezeu
încă din primordialele infinituri
prin sensibilitate
și-a lăsat amprenta
oameni oglindă
în a căror privire
se reflectă toate suferințele
care preferă să vocifereze prin artă
și dacă ar prinde cu adevărat glas
agonia lor interioară
lumea întreagă
ar asurzi
poezie de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar iubire!
Dacă nu există început;
Nu există sfârșit;
Nu există timp;
Poate nici spațiu;
Noi existăm de când....
De când avem conștiința de..
Sine; de Noi?
Dacă suntem doar transformare;
Perpetuare; rostogolire!
Atunci suntem nemurire!
Suntem întru tot;
Un infinit!
Un Dumnezeu!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Variante pe ales
Sunt zile în care viața mi se pare o povară
Și sunt nopți în care timpul mi se pare infinit
Dimineți în care trupul mi se pare ca o gară
Seri în care sufletul mi se pare tren grăbit.
Călător stingher prin lume fără nici un crezământ
Fără nici un fel de rude, nu prieteni, țară neam
Ar mai fi ca variante Dumnezeu și un mormânt
Am de-ales, nu mă pot plânge precum alteori plângeam
Voi vota să mor, probabil sau să merg la Dumnezeu
Am atâtea variante că nu le mai știu nici eu.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (31 ianuarie 2008)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar pământul are viață
Cât pământul se-învârtește
Noi vom scrie poezii.
Vom spune că ne hrănește
Cu roadele din câmpii.
El e habitatul nostru.
Jurăm să-l păstrăm curat.
Noi aici ne-am aflat rostul
De când Domnul ne-a creat.
În Universul infinit
Doar pământul are viață.
Dumnezeu ne-a dăruit
O planetă cu verdeață.
Pământul e casa noastră.
Este locul ce-am ales.
O planetă mai albastră
Nu găsești în Univers.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Penalii din PSD și ALDE, majoritari în Parlamentul Rușinii, au măcelărit legile Justiției ca să pună șaua pe ea, iar ei să scape de închisoare, multe modificări fiind declarate de CC neconstituționale (pamflet)
Să scape toți de pușcărie,
Ar face orice mârșăvie;
S-ar alia cu Asmodeu
Și-ar da cu barda-n Dumnezeu.
Cu un tupeu nemărginit,
Ne mint mereu, la infinit,
Și-ncalcă des, cu nonșalanță,
Suprema lege, cu-aroganță.
Sfidând întregul meu popor,
Ei fac legi doar pe placul lor.
N-ar fi mai simplu, inculpați,
Penalul Cod să-l desfi'nțați?
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (20 februarie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Baza de tranzit...
dintre adevăruri cel mai absolut
stă ascuns într-o esență postulată
ce enunță- corpul tău de lut
va muri odată și odată
baza temporarului tranzit
poate chiar sortit să reînvie
se va dezmembra la infinit
se va scurge lin în veșnicie
îl vor pomeni sub cer senin
luturi ca și tine, condamnate
când esind cu lumea la blajin
când în amintiri înlăcrimate
se vor stinge stelele pe cer
alte stele noi se vor aprinde
între Dumnezeu și lucifer
iarăși Universuri vei cuprinde
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (13 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără
Fără noapte, stelele n-apar,
Fără vise, viața-i un calvar,
Fără vers, poetul e absent,
Fără mâine, tu rămâi prezent!
Fără Iad, nici Raiul n-are rost,
Făr' a fi, nu poți zice c-ai fost,
Fără întuneric, nicio rază nu-i,
Fără moarte, viața ta-i hai-hui!
Fără păsări, noimă cuibul n-are,
Fără lacrimi, plânsul piere-n zare,
Fără de ispită, sânii nu-ți tresar,
Fără dulce-n suflet, nu există-amar!
Fără absolut, nici relativ nu este,
Fără vis și forță, viața-ți joacă feste,
Fără definibil, nu-i indefinibil,
Fără măreție, nu e nici penibil!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În încercarea de a da formă nemărginirii
desenez grafice în care așez infinitul
când la stânga cu minus
când la dreapta cu plus
toată această viziune
din centrul nimicului
e ca și cum l-aș desena pe dumnezeu
pe o cruce
răstignit din iubire
când din prea multă
când din prea puțină
toată această viziune
din centrul unui suflet bănuit
acea suflare divină imposibil de demonstrat
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universul
(nepoatei mele, Maria Elaine)
Universul infinit,
De Dumnezeu izbăvit,
Are steluțe discrete,
Are și multe planete.
Calea Lactee, galaxia noastră,
Din imensitatea albastră,
Găzduiește-ntr-un altar
Sistemul nostru solar.
În centru Împăratul Soare,
Are pe orbite planete rotitoare,
Cu sateliții care sunt,
Dar și cu planeta Pământ.
poezie pentru copii de Mircea Ursei din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iar când...
Motto: Când eu n-am fost, nimic n-a fost creat.
Dante Alighieri în Divina comedie, Infernul, III (19 martie 1304)
iar când am apărut în lumea pentru mine
și numai pentru mine de Dumnezeu creată
din liberă alegere și tainele divine
mai ridica-i o alta de resturi separată
în care Universul era doar hologramă
la infinit punctată pe irișii retinei
materia și timpul-un boț de amalgamă
scăldat mereu în lacrimi de sentimentul vinei
și eu, atotputernic ca Dumnezeu în fine
în limita ego-lui dispus de fler intern
urzind în transcendențe comploturi clandestine
ce-ar stă să mă ferească de cercuri de infern
doar când voi părăsi această lume plată
ce-a fost și pentru mine creată uneori
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (20 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Dumnezeu și infinit, adresa este: