Dumnezeu şi infinit

Erezie feminină

Femeia-i un zar
c-un număr infinit
de feţe
Un zar aruncat
de Dumnezeu

poezie de Costel Zăgan (1 martie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

fără începuturi rostul cuvântului
se pierde la marginea lumii
unde infinitul e o rază
sub care se ascunde Dumnezeu

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

dacă infinitul nu se termină niciodată
înseamnă că nici dumnezeu nu se termină niciodată
şi atunci vai de soţiile sau concubinele lui!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, doar un nume...

între o bucată de soare şi
una de umbră
desăvârşesc infinitul
mă tem însă că într-o bună zi
Dumnezeu va uita de mine...

doar soarele cuibărit în clopotniţa din sat
îşi va aminti cine am fost

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de înălţime

Mai poartă cu sine
Acel dar nemărginit
Rouă nopţilor senine
Inimă de infinit
Acest dor de înălţime
Numai Domnul a dăruit.

Ionii de pe înălţimi alpine
Ozonul e bine venit
Răsplată însutită ce vine
Dumnezeu a dăruit.
Acasă, la el în grădină,
Crezul său în vreme e împlinit
Har deplin să-nvingă la greu
E-un dar dat de Dumnezeu.

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de înălţime

Mai poartă cu sine
Acel dor nemărginit,
Roua nopţilor senine,
Inimă de infinit,
Acel dor de înălţime,
Numai Domnul a dăruit!

Ioni, de pe înălţimi alpine,
Ozonul e binevenit,
Răsplata însutită ce vine,
Dumnezeu a dăruit.
Acasă, chiar în grădină,
Crezul său în vreme împlinit,
Har deplin purtat mereu,
E-un dar dat de Dumnezeu!

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru rugăciune

Se ciopleşte pământul cu genunchii
după aceea sărută cerul
că eşti sub el.
Cât de măiastre pot fi aripile visului tău
după rugăciune,
câtă speranţă,
câtă energie
vine dinspre cer
ca şi cum ai fi pe fundalul infinitului
o pată de lumină.
Pentru Rugăciune
ajunge un cuvânt şi ai deja aripi,
ajunge o închinare şi ai un Dumnezeu
care să te asculte.
Ciopleşte pământul cu genunchii.

poezie de Camelia Opriţa din Poeţii noştri (2020)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

La revedere copilărie bine-ai venit

Copilărie cu fiecare lacrimă
mă-ndepărtezi însă rămâi
centrul intangibil al universului
merg de parcă aş lua calea lactee
în primire survolez moartea în
orice clipă de la înălţimea inimii
oriunde-aş privi Dumnezeu există
iar atunci când închid ochii nefiinţa
dispare şi sufletul aterizează pe-un
petic te iarbă dincolo de
capătul infinit
al nopţii

poezie de Costel Zăgan din Elegii de trezit copilăria (17 ianuarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petale...

(petala de chin)

Cu ghearele sapam norii
aruncam seminte de copii
cresteau pufarine:
Daca vii, ii spuneam,
te invat sa ingeri
Daca nu pleci, iti dau
lumea mea si inca o petala.

Dumnezeu s-a mutat la minus infinit.

(petale de somn usor)

sunt facuta din palme:
doua mi le-au rastignit
in piroane de viata asta

[...] Citeşte tot

poezie de Lavinia Motoc
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele meu, anii mei, casa mea

În sfârşit am aflat numele meu –
Jocul etern al lui Dumnezeu.
În sfârşit am aflat numele meu.

În sfârşit am aflat anii mei.
Anii mei – pagina Infinitului.
În sfârşit am aflat anii mei.

În sfârşit am aflat casa mea –
Acolo unde ajung lumile mele ca flacăra.
În sfârşit am aflat casa mea.

poezie de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!