Sisif şi stânci

Replică la poezia "Replică" de Valentin David

Păi, cum să nu te-nlănţui, când tu te plimbi prin mine
Şi calci pe unde versul abia a răsărit?
Ţi-aş pune, ah, cătuşe la tălpi dar mi-e ruşine
De mine, că, parola de-acces ţi-am dăruit.

S-aştept să vină iarna,-n zăpezi s-ascunzi intenţii
Şi să pătrunzi ca hoţii şi eu să stau de lemn?
Nu te credeam în stare să ai aşa pretenţii!
Să te gândeşti mai bine, Amor, eu te îndemn!

Măsuri de siguranţă mi-am luat pentru atacul,
Ce-l pregăteai când planul în ochi ţi l-am surprins.
Ţi-aş fi cusut şi gura, dar mi-ai furat şi acul
Şi aţa din mosoare, dar uite, tot, te-am prins!

Acum, te plângi că timpul se scurge-ncet şi dorul
Te-apasă ca o stâncă de-al lui Sisif pe cord.
Ţi-a cam pierit curajul şi unde ţi-e umorul?
Eu niciun armistiţiu nu vreau să îţi acord.

[...] Citeşte tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!