Poezii despre chirurgie și moarte, pagina 2
Fereastra deschisă mă atrage
nu am învățat încă să mor
poate o singură dată am crezut
adormisem pe masa de operație
forțată de împrejurări urma să nasc
s-a născut a crescut
într-o literă C a plecat
pe piatra lui s-a desenat singură
păpușa strâmbă
încovoiere de viață din ceara luminii
pe care
încercam să i-o trimit
prin ninsoarea proaspătă murmura cineva
un mulțumesc șters
parcă
de ceața care a urmat
în mintea mea obosită să mai aștepte
învierea lui
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Manifest pentru sănătatea Pământului
Aproape am ajuns să ne mândrim
Că mai rapid în acest veac se moare,
Că noi ne-mbolnăvim și suferim
De boala bolilor fără scăpare.
Stupizi actori ai tragicului rol,
Mai și avem puterea inumană
De a vorbi despre acestă rană
Ce va lăsa pământul strep și gol.
Noi suntem fiii veacului bolnav,
Noi suntem canceroșii de elită.
Nu ne mai vindecăm cu niciun praf,
Bieți iovi pe o planetă părăsită.
Și mai avem și straniul obicei
De-a spune, și-n piept a ne și bate
Că moartea ne-a făcut averea ei
Vânzând înstrăinata sănătate.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Manifest pentru sănătatea Pământului
Aproape am ajuns să ne mândrim
Că mai rapid în acest veac se moare,
Că noi ne-mbolnăvim și suferim
De boala bolilor fără scăpare.
Stupizi actori ai tragicului rol,
Mai și avem puterea inumană
De a vorbi despre acestă rană
Ce va lăsa pământul strep și gol.
Noi suntem fiii veacului bolnav,
Noi suntem canceroșii de elită.
Nu ne mai vindecăm cu niciun praf,
Bieți iovi pe o planetă părăsită.
Și mai avem și straniul obicei
De-a spune, și-n piept a ne și bate
Că moartea ne-a făcut averea ei
Vânzând înstrăinata sănătate.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Patrascu Ionut
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Elegii corfice
Dacă simt adierea vântuluui, trăiesc,
Dacă aud frunza coborând pe asfalt, trăiesc,
Dacă simt buzele tale căutând buzele, trăiesc,
Ce pot să cer mai mult?
Îmi spui că sunt prea modest,
Că aștept prea puțin de la viață,
Dar știi tu ce scriu?
Cunoști vocea ascunsă
Între două clipe?
*********************
Aflat pe un vârf de munte,
Îmi prefigurez viitorul,
Voi fi o ferigă fosilizată
Între două priviri înghețate,
O adiere, un tril, o împușcătură,
Voi fi un nor înțelept,
Cum nu am fost niciodată,
O mare ciudată, neliniștită fără pricină,
Ce bate mereu țărmul, ce nu-și cunoaște adâncul,
Doboară și ridică stânci, ce învățăm?
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere
Am cunoscut tăcerea mării și pe cea a stelelor,
Și tăcerea orașului când doarme,
Și tăcerea bărbatului și-a fecioarei,
Și tăcerea celor bolnavi
Când privirea lor rătăcește prin cameră.
Și întreb, pentru-a înțelege:
Care este folosul limbajului?
Un animal sălbatic geme de câteva ori
Atunci când moartea-i răpește odraslele.
Iar noi amuțim în fața aceleiași realități
Nu mai putem vorbi.
Stând în fața băcăniei,
Un băiețaș curios întreabă-un bătrân soldat,
"Cum ți-ai pierdut piciorul?"
Iar soldatul se-învăluie într-o tăcere opacă,
Mintea-i zboară departe,
Dar nu mai poate ajunge la Gettysburg.
Revine zâmbind
Și spune," Un urs a rupt o bucată din el."
[...] Citește tot
poezie clasică de Edgar Lee Masters, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pescarul de vieți ...
E paznic la cumpăna vieții,
Chirurgul cu mână dibace,
Zdrobind hâdei hoaște pomeții,
Cu gând iscusit și tenace.
La poarta infernului șade
Și-așteaptă, pescarul de veghe,
Zmulgând ale morții năvoade,
Târându-le cale de-o leghe.
Se-apleacă pe-un trunchi fără vlagă
Cu râvnă trudind, trup și suflet.
Imunda, căscata-n piept plagă,
Apasă pe-un firav răsuflet.
- Să-mi dați bisturiu, pense, ace
Și catgut să-mi dați pe măsură,
Tampoane, că moartea-i vorace,
Cu ele să-nchid cruda-i gură!
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu (20 iulie 2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt un om fără urmă
mi-am cauterizat umbra
sunt un om fără urmă
țâța ta alăptează orizonturi,
fugeam într-a patra dimensiune
cu piatra rugăciunii la gât
în rest ploua biciul vremii peste oameni
într-un timp murdar de secunde zugrăvind
în peretele din ost pe Dumnezeu,
era și el, săracul, în fărădelegea ce însuși o suise în Măr,
fecioarele se țineau de poalele Lui
în falusul sacru să-și piardă avuția de virginitate
știu, rostesc perne de ascunziș din cuget a capetelor,
visul se umflă în pene de lebăđă,
pasărea nu a cântat încă deși
neființa se bate în piept cu pumnul
de țărână, deasupra coșciugului
așadar nu mă locui
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Shadow
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reîncarnarea
Ca și cum, viața, nu ne-am duce-o în păcat
Și chiar de facem răul suveran
Și mintea, o avem zdrobită după ban...
Visăm, fără de drept, destin să-avem iertat.
N-ați învățat, că-n fond viața-i un chin,
Cei buni, frumoși, mai dragi, se duc devreme?
Divinului, îi sunt cei protejații... de blesteme!
Nelegiuiților, le este suferință lungă, în griji, venin!
Organ noi venerăm, crezând că-i totul,
Plastia în chirurgie o promovăm...
Ne vindem doar frumosul... și înjurăm;
Trăim în lux, averi, avut, crezând că-i scopul.
Dar trup, are și asinul, yakul sau cămila...
Ce suflet poartă în munte, sau deșert?
Murim bătrân, dar prost, nu înțelept...
Lui Dumnezeu, îi cerem să ne dea cu sila.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul de război al sarazinilor
Noi suntem cei care sosim mai iute decât soarta,
ca tunetul, călări în zori sau în amurg la poarta
voastră de fildeș, de luptă întotdeuna gata:
Vegheați Palizi Regi de la Apus și voi, și sluga!
Noi nu lenevim în mătăsuri și în catifele,
nici nu murim solemn, cu suflete de piatră, grele,
printre femei care-n genunchi bocesc după perdele
sau printre copii cu ochii uzi scâncindu-și ruga.
Noi dormim afară pe frânghii sub cerul de cleștar
pentru-a sări cu urlet trezi-n șei, în goana iar și iar,
cu soarele sau luna la creștet felinar,
prin praf una cu caii, cu vântul și cu fuga.
Din țările unde-s elefanți și leul stă pândar,
de la forturile din Merou și cele din Balghar,
semiluna prin sabia noastră lumineză clar
până departe, la dezolantele ruine ale cetății Rum.
Din India,-n Valencia am năvălit într-un talaz
și, Mare e Allah! Spania va purta din nou burnaz;
în câmp deschis fără-îndurare lovind, fără răgaz,
[...] Citește tot
poezie de James Elroy Flecker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Funestă
Oh, ca o lamă rece, de bisturiu, mă arde
Privirea ta, din ceruri, de dincolo de moarte...
De-acum trăiești prin mine și-n mine vântul plânge
Și picură din ceruri, în taină, numai sânge.
În ploaie ți-e mâhnirea și mângâierea-n vânt...
Oh, nu mai ești cu mine! M-așez lângă mormânt...
Îmi plec umil genunchiul și îți șoptesc cuvinte.
Tu, în tăcerea-ți crudă, nu le mai iei aminte...
Și nu-mi răspunzi, iubite, întunecarea ta
E lacrima e curge tăcut, pe fața mea...
Sunt singură și tristă, un jurământ tacit
Te-a luat de-acum în ceruri... Tu știi cât te-am iubit?!
Și lacrima tot curge... Și lacrima tot țese
Și adâncește-n suflet cărările funeste...
M-aștepți! M-aștepți, iubite, spre dincolo de lume...
Voi fi a ta! Aleasă unei iubiri anume...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre chirurgie și moarte, adresa este: