Poezii despre lux și religie, pagina 2
Strainatate
"Doamne cat le-or fi de bine
Celor ce-s plecati in lume..."
Asta imi spuneam mereu
August greu ca nu-s si eu
Printre cei intorsi acasa
Dintr-o tara mai frumoasa.
Duminica-n piata mare
La biserica..., in plinbare
Masini bune, mult luxoase
Toti schimbati si aranjati,
De cand in lume-s plecati.
Dar acu ca sunt si eu
Imi dau seama ca e greu
Doar vazand realitatea
Gusti din plin strainatatea
Si o gusti asa de tare
Incat inima te doare
[...] Citește tot
poezie de Florentina Avădanei (3 ianuarie 2014)
Adăugat de Florentina Avădanei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tragedia codrului
Cu gândul la slăvitul Eminescu...
Împărat gândeam că-i codrul,
Neamuri mii creștea sub poale -
Toate-au sucombat odată
Cu pieirea Dumisale...
C-a permis ocârmuirea
Oricărui brigand de șef
Să despădurească munții
Oricât are dânsul chef!!
Taie codrii de aramă
Moșteniți de la părinți,
Noii-mbogățiți și-i schimbă
În purcoaie de arginți...
Lux, Bănet, Înavuțire -
Ăsta-i noul nostru herb,
Codrii vechi dispar din țară
[...] Citește tot
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Defotbalizarea Muntelui Athos
Pithia contemporană admiră
Propriul și indivizibilul păduche de lux
nu plesnește trepiedul
29 de zile pentru purificare
între timp
mama idioților e mereu gravidă
ghiorăie mațele acestui Pământ
pucioasă pe cruci
și doar un munte... și acela cere
să fie defotbalizat
Ducă-se pe pustii conduce cu 1-0
Foamea conduce în grupe detașat
Pithia desculță rânjește fotogenic
câteva oi
ucise de singurătate... mocanul
vinde nemioritic arme și se roagă
sperând să ajungă Alesul
nu, nu-i aluzie la... Thomas Mann
s-a dus în doamna maică-sa
înțelepciunea cărțile de joc
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reîncarnarea
Ca și cum, viața, nu ne-am duce-o în păcat
Și chiar de facem răul suveran
Și mintea, o avem zdrobită după ban...
Visăm, fără de drept, destin să-avem iertat.
N-ați învățat, că-n fond viața-i un chin,
Cei buni, frumoși, mai dragi, se duc devreme?
Divinului, îi sunt cei protejații... de blesteme!
Nelegiuiților, le este suferință lungă, în griji, venin!
Organ noi venerăm, crezând că-i totul,
Plastia în chirurgie o promovăm...
Ne vindem doar frumosul... și înjurăm;
Trăim în lux, averi, avut, crezând că-i scopul.
Dar trup, are și asinul, yakul sau cămila...
Ce suflet poartă în munte, sau deșert?
Murim bătrân, dar prost, nu înțelept...
Lui Dumnezeu, îi cerem să ne dea cu sila.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antreprenor de idei
! Antreprenor de idei
și catastrofă exemplară,
pentru aceste vremuri
de bejenie,
pe o scară de lacrimi,
cu versu-i mocnit,
suie, agale, Poetul...!
! Suflet pur, decantat
arta lui suferă în intensitate
devenind ispită și stranietate
a spaimei,
căci, poezia adevărată
se stinge, născându-se,
și învie, pierzându-se!
! Mila poetului e un lux,
fuga spre înlăuntru o tehnică,
extazul o religie,
recursul la abisuri
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recviem pentru o roată
cineva m-a întrebat
frate, cum e să respiri
de unul singur
să urli cu lupii ca lupii la lună
să te înalți om și roată
cu îngerii de mână?
cineva ți-a aruncat umbra
fix sub roata mașinii de lux
și nu era Dumnezeu
era doar o fărâmă de soartă
rătăcită pe șoseaua de piatră
șoseaua din noi șoseaua uitată
în care orașul meu
avea nervii întinși la maxim
străzile mărșăluiau nevrotice
de-a lungul și de-a latul
trupului tău căptușit cu întuneric
uite cum umpli
[...] Citește tot
poezie de Petre Ioan Crețu din Recviem pentru o roată bolnavă mintal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evenimente triste...
Evenimente triste, mai zilnic se petrec...
Alături și cu ele, clipele mele trec.
Aș vrea să fiu neutru, să fiu nepăsător
Dar suferința lumii durerile-i mă dor.
Adânc mă întristează și câinii, ce hulpav,
Adulmecă-n gunoaie, cu-un aer trist și grav -
La fel mă întristează bețivul fistichiu,
Ce stă la colț și cere, zadarnic, un rachiu.
Trăim în vremuri tulburi și pline de păcate
Dar Dumnezeu, din Ceruri, le judecă pe toate
Și cred că dintre inșii-ngâmfați și pudibonzi -
Și boschetarii străzii îi vrea pe vagabonzi
Alăturea să-i fie, precum Lazăr săracul...
Pe cei plini de parale îi va da-n iad, la dracul.
Căci vagabonzii străzii acești nefericiți
Sunt mai curați la suflet, mai buni și mai cinstiți,
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Timpi eroici (Cu gândul la mărețele mitinguri electorale de pe stadioane)
Ne tragem sufletul striviți de bine
Norocul ne petrece-n chip și fel
N-avem chiloți de când salariul vine
Cam pe un sfert din cât înseamnă el
De când guvernu-n goana lui nebună
Ne pune bir, iar birurile cresc
Pe tot ce e sub soare și sub lună
Și pe chilotul nostru românesc
Dar facem față zilei cu onoare
Suntem un neam de mândri și sfătoși
De aceea azi purtăm - mândria-i mare!
Găoacii vechi rămași de prin strămoși
Și peste găuri punem câte-un petic
Cu gesturi de tandrețe și alean
Și exultăm rupturile, patetic
Rămase de la daci, de la romani
Nici gumă la chiloți n-avem, se știe
Ne curg și dedesubturile-n jos
Dar idealuri înălțăm o mie
Și mii de vise țesem credincios
[...] Citește tot
poezie satirică de Corneliu Sofronie din revista "Mangafaua" (1991)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceva,însă, nu s-a schimbat
Domnilor parlamentari, pentru ca voi să puteți trăi în lumină, îi țineți în întuneric pe cei săraci. Îi înfometați pentru ca voi să huzuriți. Îi lăsați în suferință pentru ca voi să trăiți în lux și desfrâu.
Pentru cei săraci spitalele sunt cetăți ce nu pot fi cucerite. Ei rămân pradă morții pentru că nu au bani să se trateze. Pe țărani i-ați adus în sapă de lemn. Vă folosiți de munca lor, ca să vă îmbogățiți.
E drept că tehnica a evoluat, că lumea s-a schimbat... Ceva, însă, nu. Societatea a rămas aceeași ca în vremea marelui Eminescu. Și astăzi omenirea este împărțită în "mizeri și bogați". Educația aluat-o razna. Respectul față de om, față de munca lui a dispărut cu desăvârșire. În locul lor, împroșcarea cu noroi, și chiar crima au pătruns între părinți și copii, între frați, între cei apropiați. Ce să mai vorbim despre dușmănia între toți.
Aura care odată era apanajul fiecăruia dintre noi, astăzi a devenit rugina care corodează tot mai mult sufletele, cândva curate.
Cât dezmăț, câtă cădere a magnetizat societatea noastră!
Oare unde vom ajunge? Mai există loc până unde să coborâm?
Până și vidul nu ne este suficient pentru alunecarea în hău.
Oare credința în Dumnezeu ne mai poate salva de la pieire?
poezie de Dumitru Delcă (august 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-mi, Doamne, Tu ești orb? (Pamflet inspirat în special de Întunecimea sa Teodosie ToMITAnul, arhiespiscopul Tomisului, cel mai mare fariseu al ortodoxiei)
Doamne, Tu Te ții de "glume"?*
Cum de rabzi ca-n astă lume
Să-ávem diavoli în sutane
În biserici, în amvoane,
Și-n atâtea eparhii
Să slujească liturghii?
Pân' și la Patriarhie
E-o satană cu bărbie:
Promovează turnătorii,
Decorează infractorii;
Cu tupeu-i de poveste,
Le și cântă "Vrednic este!"
Ácești diavoli în sutane,
Se închină la icoane,
Mint, dezbină,-n lux trăiesc,
Dar pretind că Te slujesc.
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (6 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lux și religie, adresa este: